Absorbția intestinală și fiziologia intestinului gros

Unde, cum și pe ce cale se absorb produșii digestiei; rolurile intestinului gros: absorbție, flora bacteriană, formarea și eliminarea materiilor fecale.

25 min
La BAC: I.A–D · III.1 · III.2
Verificat pe bareme

Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

01
Absorbția = trecerea substanțelor din intestin în sânge sau limfă; locul principal este intestinul subțire.
02
Suprafața de absorbție e mărită de plici circulare → vilozități → microvilozități.
Truc: Ca un prosop pufos: pliurile și firișoarele măresc suprafața care „soarbe”.
03
Glucoza și aminoacizii se absorb prin transport activ (cu ATP) → capilare → vena portă → ficat; apa prin osmoză.
04
Acizii grași și glicerolul → trigliceride → chilomicroni → vasul limfatic (chilifer); au nevoie de sărurile biliare.
Truc: Grăsimea ia „drumul ocolit”, prin limfă.
05
Intestinul gros: absoarbe apă și săruri → materii fecale; secretă doar mucus (fără enzime).
06
Flora bacteriană: fermentația glucidelor nedigerate, putrefacția proteinelor nedigerate, sinteza vitaminelor K și B.
07
Defecația e un act reflex (centru în măduva sacrală), controlat voluntar prin sfincterul anal extern.

1 din 7

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termenidee-cheieexemplu

Absorbția = trecerea substanțelor din lumenul intestinal în sânge sau limfă. Locul principal: intestinul subțire (jejun, ileon).
Suprafața de absorbție este mărită de plici circulare→vilozități→microvilozități.
Mecanisme: pasiv (difuziune, osmoză – fără energie) și activ (cu transportori și ATP).
Monozaharidele și aminoacizii → transport activ (cotransport cu Na⁺; fructoza – difuziune facilitată) → capilare sanguine → vena portă → ficat.
Acizii grași + glicerolul→în celulele intestinale se refac trigliceride→chilomicroni→vasul limfatic (chilifer)→limfă→sânge. Au nevoie de sărurile biliare.
Apa se absoarbe prin osmoză (majoritatea în intestinul subțire, restul în colon).
Intestinul gros: absorbția apei și a sărurilor (Na⁺, Cl⁻) → materii fecale; flora bacteriană (fermentație, putrefacție, sinteza vitaminelor K și B); secretă doar mucus (fără enzime); defecația – act reflex controlat voluntar.

Absorbția intestinală

9 min o întrebare la final

Small intestine and food absorption

În engleză, cu subtitrări: animație scurtă despre vilozități și absorbție.

FuseSchool - Global Education · 3:29 · Deschide pe YouTube

1.1. Unde se absoarbe

SegmentCe se absoarbe

Cavitatea bucală

foarte puțin (unele medicamente sublinguale)

Stomac

apă, alcool, unele medicamente

Intestin subțire

aproape tot: monozaharide, aminoacizi, acizi grași, glicerol, apă, săruri minerale, vitamine

Intestin gros

apă, săruri minerale (Na⁺, Cl⁻), vitamine sintetizate de flora bacteriană

Segment	Ce se absoarbe
Cavitatea bucală	foarte puțin (unele medicamente sublinguale)
Stomac	apă, alcool, unele medicamente
Intestin subțire	aproape tot: monozaharide, aminoacizi, acizi grași, glicerol, apă, săruri minerale, vitamine
Intestin gros	apă, săruri minerale (Na⁺, Cl⁻), vitamine sintetizate de flora bacteriană

De ce intestinul subțire? Pentru că:

este lung și are suprafața internă imensă: plicile circulare poartă vilozități, iar celulele epiteliale ale vilozităților (enterocitele) au microvilozități („margine în perie”);
fiecare vilozitate conține o rețea de capilare sanguine și, în centru, un vas limfatic (chilifer central) – cele două căi de absorbție;
aici se află produșii finali ai digestiei;
mișcările vilozităților și cele segmentare reînnoiesc conținutul în contact cu mucoasa.

1.2. Mecanismele absorbției

Difuziune (simplă)

Energie

Sens

din concentrație mare → mică

Exemple

acizi grași, glicerol, vitamine liposolubile, unele ioni

Difuziune facilitată

Energie

nu (dar cu transportor)

Sens

după gradient

Exemple

fructoza

Osmoză

Energie

Sens

apa trece spre soluția mai concentrată

Exemple

apa

Transport activ

Energie

da (ATP)

Sens

împotriva gradientului

Exemple

glucoza, galactoza, aminoacizii (cotransport cu Na⁺), Na⁺, Ca²⁺, Fe²⁺

1 / 4

Mecanism	Energie	Sens	Exemple
Difuziune (simplă)	nu	din concentrație mare → mică	acizi grași, glicerol, vitamine liposolubile, unele ioni
Difuziune facilitată	nu (dar cu transportor)	după gradient	fructoza
Osmoză	nu	apa trece spre soluția mai concentrată	apa
Transport activ	da (ATP)	împotriva gradientului	glucoza, galactoza, aminoacizii (cotransport cu Na⁺), Na⁺, Ca²⁺, Fe²⁺

1.3. Absorbția pe categorii de substanțe

Glucoză, galactoză

Mecanism

transport activ (cotransport cu Na⁺)

Cale

sânge→vena portă→ficat

Fructoză

Mecanism

difuziune facilitată

Cale

sânge → vena portă

Aminoacizi

Mecanism

transport activ (cotransport cu Na⁺)

Cale

sânge → vena portă

Acizi grași + glicerol (monogliceride)

Mecanism

difuziune, cu ajutorul sărurilor biliare (micelii)→resinteză de trigliceride în enterocit→chilomicroni

Cale

limfă (chilifer)→canal toracic→sânge

Acizi grași cu lanț scurt

Mecanism

difuziune

Cale

direct în sânge

Apă

Mecanism

osmoză (urmează absorbția Na⁺ și a nutrienților)

Cale

sânge

Na⁺

Mecanism

transport activ

Cale

sânge

Cl⁻

Mecanism

pasiv (urmează Na⁺)

Cale

sânge

Ca²⁺

Mecanism

transport activ, favorizat de vitamina D

Cale

sânge

Fier (Fe²⁺)

Mecanism

transport activ, mai ales în duoden

Cale

sânge

Vitamine liposolubile (A, D, E, K)

Mecanism

împreună cu lipidele (necesită bilă)

Cale

limfă

Vitamine hidrosolubile (B, C)

Mecanism

difuziune / transport

Cale

sânge

Vitamina B₁₂

Mecanism

în ileon, legată de factorul intrinsec (din stomac)

Cale

sânge

1 / 13

Substanță	Mecanism	Cale
Glucoză, galactoză	transport activ (cotransport cu Na⁺)	sânge→vena portă→ficat
Fructoză	difuziune facilitată	sânge → vena portă
Aminoacizi	transport activ (cotransport cu Na⁺)	sânge → vena portă
Acizi grași + glicerol (monogliceride)	difuziune, cu ajutorul sărurilor biliare (micelii)→resinteză de trigliceride în enterocit→chilomicroni	limfă (chilifer)→canal toracic→sânge
Acizi grași cu lanț scurt	difuziune	direct în sânge
Apă	osmoză (urmează absorbția Na⁺ și a nutrienților)	sânge
Na⁺	transport activ	sânge
Cl⁻	pasiv (urmează Na⁺)	sânge
Ca²⁺	transport activ, favorizat de vitamina D	sânge
Fier (Fe²⁺)	transport activ, mai ales în duoden	sânge
Vitamine liposolubile (A, D, E, K)	împreună cu lipidele (necesită bilă)	limfă
Vitamine hidrosolubile (B, C)	difuziune / transport	sânge
Vitamina B₁₂	în ileon, legată de factorul intrinsec (din stomac)	sânge

Apa: cea mai mare parte se absoarbe în intestinul subțire; în colon ajunge o cantitate mult mai mică, din care se absoarbe aproape toată. Litrii exacți diferă între surse și nu se cer la BAC.

Pe ce cale se absorb acizii grași?

Fiziologia intestinului gros

8 min 2 întrebări la final

Intestinul gros: cec (cu apendicele vermiform), colon ascendent, transvers, descendent, sigmoid, rect, canal anal. Primește prin valva ileocecală conținutul intestinului subțire, din care nutrienții au fost deja absorbiți aproape complet.

2.1. Cele cinci funcții (schema pentru enunțuri și minieseu)

FuncțieCe se întâmplă

Secreția

glandele intestinului gros secretă mucus (lubrifiere, protecție); sucul colonic nu conține enzime

Absorbția

apă (cea mai mare parte a apei rămase) și săruri minerale (Na⁺, Cl⁻); vitamine sintetizate de bacterii→conținutul devine păstos→materii fecale

Activitatea florei bacteriene

fermentația glucidelor nedigerate (inclusiv celuloza) → acizi organici, gaze (CO₂, H₂, CH₄); putrefacția proteinelor nedigerate → indol, scatol, fenol, H₂S, amoniac (parțial absorbite și detoxifiate în ficat); sinteza vitaminelor K și a unor vitamine din grupul B

Motilitatea

mișcări de amestec (haustrații), mișcări peristaltice și mișcări în masă (propulsive, de câteva ori pe zi, mai ales după mese)

Defecația

eliminarea materiilor fecale – act reflex declanșat de distensia rectului; centrul reflex în măduva sacrală; control voluntar prin sfincterul anal extern (mușchi striat)

Funcție	Ce se întâmplă
Secreția	glandele intestinului gros secretă mucus (lubrifiere, protecție); sucul colonic nu conține enzime
Absorbția	apă (cea mai mare parte a apei rămase) și săruri minerale (Na⁺, Cl⁻); vitamine sintetizate de bacterii→conținutul devine păstos→materii fecale
Activitatea florei bacteriene	fermentația glucidelor nedigerate (inclusiv celuloza) → acizi organici, gaze (CO₂, H₂, CH₄); putrefacția proteinelor nedigerate → indol, scatol, fenol, H₂S, amoniac (parțial absorbite și detoxifiate în ficat); sinteza vitaminelor K și a unor vitamine din grupul B
Motilitatea	mișcări de amestec (haustrații), mișcări peristaltice și mișcări în masă (propulsive, de câteva ori pe zi, mai ales după mese)
Defecația	eliminarea materiilor fecale – act reflex declanșat de distensia rectului; centrul reflex în măduva sacrală; control voluntar prin sfincterul anal extern (mușchi striat)

Defecația, pas cu pas:

Mișcările în masă împing materiile fecale în rect → distensia peretelui rectal stimulează receptorii.
Impulsurile ajung la centrul reflex din măduva sacrală → se contractă musculatura rectului și se relaxează sfincterul anal intern (mușchi neted, involuntar).
Scoarța cerebrală decide: relaxarea voluntară a sfincterului anal extern (striat) permite eliminarea; dacă momentul nu e potrivit, sfincterul extern rămâne contractat și reflexul se amână.
Eliminarea e ajutată de presa abdominală (contracția mușchilor abdominali și a diafragmei, cu glota închisă).

Compoziția materiilor fecale: apă (aproximativ trei sferturi), resturi alimentare nedigerate (celuloză), bacterii, celule epiteliale descuamate, mucus, pigmenți (stercobilina, din pigmenții biliari – dă culoarea brună).

Ce vitamine sintetizează flora bacteriană?

Defecația e voluntară sau reflexă?

Comparație: intestinul subțire vs. intestinul gros

1 min

Intestin subțire

Intestin gros

Digestie chimică

da – locul final al digestiei

nu (doar acțiunea bacteriilor)

Enzime proprii

da (suc intestinal) + suc pancreatic + bilă

nu – doar mucus

Absorbție

produși finali, apă, săruri, vitamine

apă, săruri, vitamine bacteriene

Vilozități

Floră bacteriană

săracă

bogată

Produs

chim → conținut fluid

materii fecale

Criteriu	Intestin subțire	Intestin gros
Digestie chimică	da – locul final al digestiei	nu (doar acțiunea bacteriilor)
Enzime proprii	da (suc intestinal) + suc pancreatic + bilă	nu – doar mucus
Absorbție	produși finali, apă, săruri, vitamine	apă, săruri, vitamine bacteriene
Vilozități	da	nu
Floră bacteriană	săracă	bogată
Produs	chim → conținut fluid	materii fecale

Ce se cere la BAC

2 mincum apare la examen

III.1.c – enunțuri pe conținutul „Fiziologia intestinului gros” (Simulare 2024; 4 × 2p pentru cele patru enunțuri, câte 2 pe conținut).
I.C / I.D – afirmații de tipul „produșii finali se absorb în intestinul subțire”, „glucoza ajunge la ficat prin vena portă”.
III.1.b / III.2.b – explicații/argumente care leagă digestia de circulație (Simulare 2024, III.1.b: „Explicați rolul circulației în realizarea funcțiilor de nutriție” – 3p).

Răspuns-model – „Explicați rolul circulației în realizarea funcțiilor de nutriție” (Simulare 2024, III.1.b)

Produșii finali ai digestiei (monozaharide, aminoacizi, acizi grași și glicerol), absorbiți la nivelul intestinului subțire, trec în sânge și limfă și sunt transportați de sânge la toate celulele corpului. Tot sângele transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi și dioxidul de carbon de la țesuturi la plămâni, iar produșii de catabolism (de exemplu ureea) spre rinichi, unde sunt eliminați. Astfel, circulația leagă digestia, respirația și excreția, adică toate funcțiile de nutriție.

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

„Absorbția are loc în principal în stomac/intestinul gros” – fals: în intestinul subțire.
„Lipidele trec direct în vena portă” – fals pentru majoritatea: calea limfatică (chilomicroni).
„Intestinul gros secretă enzime digestive” – fals: secretă doar mucus.
„Glucoza se absoarbe prin osmoză” – fals: transport activ; prin osmoză se absoarbe apa.
„Defecația este un act exclusiv voluntar” – fals: este reflex, cu control voluntar (sfincterul anal extern).
A confunda fermentația (glucide) cu putrefacția (proteine).

Schema de recapitulare

1 minpentru recapitularea rapidă

Absorbția (intestin subțire: plici→vilozități→microvilozități)
- pasiv: difuziune (lipide), difuziune facilitată (fructoză), osmoză (apă)
- activ (ATP): glucoză, galactoză, aminoacizi, Na⁺, Ca²⁺, Fe²⁺
- cale sanguină→vena portă→ficat: monozaharide, aminoacizi
- cale limfatică (chilifer): acizi grași + glicerol→trigliceride→chilomicroni; vitamine A, D, E, K
Intestinul gros
- secreție: mucus, fără enzime
- absorbție: apă, Na⁺, Cl⁻ → materii fecale
- floră: fermentație (glucide), putrefacție (proteine), vitamine K și B
- motilitate: haustrații, peristaltism, mișcări în masă
- defecație: reflex sacral + control voluntar (sfincter anal extern)

Exersează pe itemi oficiali

0/6

2026 · August · v01 · III.2

Digestia, circulația, respirația și excreția participă la realizarea funcțiilor de nutriție ale organismului uman. a) Numiți trei produși finali ai digestiei. b) Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „În timpul expirației, presiunea aerului din plămâni crește”. c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Formarea urinei la om”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

2025 · Iunie · v01 · I.C.3

Produșii finali ai digestiei chimice a proteinelor sunt:

2025 · Simulare · I.C.5

Produșii finali ai digestiei glucidelor sunt:

2024 · Simulare · III.1

Funcțiile fundamentale ale organismului uman sunt: de relație, de nutriție, de reproducere. Digestia, circulația, respirația și excreția participă la realizarea funcțiilor de nutriție. a) Precizați trei sisteme care participă la realizarea funcțiilor de relație. b) Explicați rolul circulației în realizarea funcțiilor de nutriție. c) Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: - Concepție și contracepție - Fiziologia intestinului gros

2023 · August · v07 · III.1

Digestia este una dintre funcțiile organismului uman. a) Caracterizați unul dintre sucurile digestive care participă la transformările chimice ale alimentelor în intestinul subțire precizând: numele sucului digestiv, un exemplu de enzimă din compoziția sucului digestiv, un exemplu de substanțe asupra cărora acționează enzima respectivă. b) Explicați relația dintre digestie și circulație, în realizarea funcțiilor de nutriție ale organismului uman. c) Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: - Fiziologia intestinului gros - Pancreatita

2023 · Simulare · III.1

Una dintre funcțiile fundamentale ale organismului uman este digestia. Cariile dentare sunt un exemplu de afecțiuni digestive. a) Numiți alte trei afecțiuni digestive. b) Explicați rolul bilei în digestia lipidelor. c) Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: - Produșii finali ai digestiei - Transformările fizico-chimice ale alimentelor în cavitatea bucală

Termeni-cheie

Absorbția intestinală: Trecerea produșilor finali ai digestiei, a apei, sărurilor minerale și vitaminelor din lumenul intestinal în sânge și limfă.
Vilozitatea intestinală: Prelungire a mucoasei intestinului subțire, cu capilare sanguine și un vas limfatic central (chilifer); mărește suprafața de absorbție.
Transportul pasiv: Trecere prin membrana celulară în sensul gradientului de concentrație, fără consum de energie (difuziune, osmoză).
Transportul activ: Trecere prin membrană împotriva gradientului de concentrație, cu transportori și consum de energie (ATP); ex. glucoza, aminoacizii, Na⁺.
Chilomicronii: Particule formate în celulele intestinale din trigliceride resintetizate și proteine; trec în limfă prin vasul chilifer.
Vena portă: Venă care colectează sângele de la organele digestive și îl duce la ficat; transportă monozaharidele și aminoacizii absorbiți.
Flora bacteriană a colonului: Bacterii din intestinul gros care produc fermentația glucidelor, putrefacția proteinelor nedigerate și sintetizează vitamine (K, unele din grupul B).
Fermentația: Descompunerea bacteriană a glucidelor nedigerate (inclusiv celuloza) în colon, cu formare de acizi organici și gaze.
Putrefacția: Descompunerea bacteriană a proteinelor nedigerate în colon, cu formare de substanțe toxice (indol, scatol, H₂S, amoniac).
Defecația: Eliminarea materiilor fecale; act reflex cu centru în măduva sacrală, controlat voluntar prin sfincterul anal extern.
Materiile fecale: Resturi nedigerate (celuloză), apă, bacterii, celule descuamate, mucus și pigmenți, formate în intestinul gros prin absorbția apei.

Notițele mele

Salvat local

Surse

Programa BAC Biologie (OMECTS 4800/2010, Anexa 2), cl. a XI-a – Digestia și absorbția
BAC 2024 Simulare, III.1.c (conținutul „Fiziologia intestinului gros”) și barem
BAC iunie 2024, var. 3, III.2 (enunț introductiv: produșii finali transportați la celule de sânge)
Manualul de Biologie pentru clasa a XI-a – Absorbția intestinală, Fiziologia intestinului gros