Metoda de rezolvare

Modelul 2026: Subiectele II și III rezolvate cerință cu cerință

Toate cerințele de redactare și de calcul din modelul BAC 2026 la anorganică, cu rezolvarea scrisă ca pe foaia de examen și punctajul din barem.

  • 30 min
  • La BAC: II.C · II.D · III.E · III.F
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: Modelul 2026: Subiectele II și III rezolvate cerință cu cerință
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    Orice problemă se scrie în patru pași: datele, relația/ecuația, raționamentul, rezultatul cu unitate.

  2. 02

    La configurație pornești de la numărul de electroni; perioada = numărul de straturi ocupate, grupa (p) = 10 + electronii de pe ultimul strat.

    Truc: Si: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p² → perioada 3, grupa 14.

  3. 03

    Randamentul = (masa practică / masa teoretică) · 100. Teoretica vine din ecuație, nu din practică.

  4. 04

    Hess: înmulțești ecuațiile date cu coeficienți (și inversezi cele necesare) până când suma lor dă ecuația cerută.

  5. 05

    Legea vitezei: k = v / ([A]^nA · [B]^nB), cu unitatea dedusă din ordinul total.

1 din 7

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

  • Subiectul II.C (15 p): nucleu, configurație, legătură, ionizare, concentrație. II.D (10 p): redox, coeficienți, randament.
  • Subiectul III.E (15 p): termochimie (entalpie, căldură, Hess, stabilitate). III.F (10 p): ionizare, cinetică, gaze.
  • Masele atomice date: H 1; C 12; N 14; O 16; Ne 20; Na 23; Cl 35,5; Fe 56; Ag 108; Pb 207. Constante: c(apă) = 4,18 kJ·kg⁻¹·K⁻¹; N = 6,022·10²³ mol⁻¹; R = 0,082 L·atm·mol⁻¹·K⁻¹.
  • Fiecare problemă: date, relație, raționament, rezultat cu unitate.

Subiectul II.C (15 p)

8 min

C.1 (2 p). 44 de protoni și 57 de neutroni: A = 44 + 57 = 101 (1 p); numărul de electroni = numărul de protoni = 44 (1 p).

C.2 (4 p). Atom cu 8 orbitali ocupați, dintre care doi monoelectronici. Orbitalii: 1s (1), 2s (1), 2p (3), 3s (1) = 6 orbitali plini; încă 2 orbitali 3p ocupați cu câte un electron: total 8 ocupați, 2 monoelectronici. a. Configurația: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p² (2 p). b. Poziția: grupa 14 (IVA), perioada 3 (1 p + 1 p). Elementul este siliciul.

Cei 8 orbitali ocupați

↑↓1s↑↓2s↑↓↑↓↑↓2p↑↓3s↑↑3p6 orbitali plini2 monoelectronici
1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p²: 6 orbitali plini și 2 orbitali 3p cu câte un electron, deci 8 orbitali ocupați. Este siliciul.

C.3 (2 p). Formarea legăturii în molecula de clor: fiecare atom are 7 electroni pe stratul de valență și pune în comun câte un electron.

Cl· + ·Cl → Cl:Cl

În lucrare reprezinți cu puncte electronii de valență, la ambii atomi, și perechea comună între ei (legătură covalentă nepolară simplă).

C.3: molecula de clor, cu puncte

Cl+Cl→ClClperechea comună
Fiecare atom ajunge la 8 electroni: 3 perechi neparticipante și perechea comună.

C.4 (3 p). Ionizarea azotului (Z = 7, configurația 1s² 2s² 2p³, cinci electroni de valență): atomul primește trei electroni și devine ion N³⁻ cu octet complet. Notezi atomul cu cei 5 electroni (puncte) și ionul cu 8 electroni între paranteze, cu sarcina 3−. Caracterul chimic: nemetal (1 p).

C.5 (4 p). Cantitatea de NaOH: 75 mL · 2 M = 150 mmol; 50 mL · 1 M = 50 mmol; total 200 mmol = 0,2 mol. Volumul final: 400 mL = 0,4 L. c = n / V = 0,2 / 0,4 = 0,5 M (raționament 3 p, calcul 1 p).

Subiectul II.D (10 p)

5 min o întrebare la final

D.1 (3 p). Reacția: CuO + C → Cu + CO₂ (în condiții speciale).

ProcesEcuația

Oxidare (C: 0 → +4)
C → C⁴⁺ + 4e⁻
Reducere (Cu: +2 → 0)
Cu²⁺ + 2e⁻ → Cu

Agentul reducător este carbonul (cedează electroni, se oxidează).

D.2 (1 p). Coeficienții: 2CuO + C → 2Cu + CO₂. Egalarea electronilor: 4 cedați de C, câte 2 primiți de fiecare Cu²⁺: 2 Cu²⁺ per C.

D.3 (6 p). a. 2Fe + 3Cl₂ → 2FeCl₃ (formulele 1 p, coeficienții 1 p). b. n(Fe) = 112 / 56 = 2 mol → teoretic 2 mol FeCl₃, M(FeCl₃) = 56 + 3 · 35,5 = 162,5 g/mol → m teoretică = 2 · 162,5 = 325 g. Practic: 292,5 g. η = 292,5 / 325 · 100 = 90% (raționament 3 p, calcul 1 p).

Ce randament are reacția Fe + Cl₂ dacă din 112 g Fe se obțin 292,5 g sare?

Subiectul III.E (15 p)

6 min 2 întrebări la final

E.1 (3 p). C₆H₁₂O₆ + 6O₂ → 6CO₂ + 6H₂O Entalpia de reacție din entalpiile de formare:

ΔᵣH⁰ = 6·ΔfH(CO₂) + 6·ΔfH(H₂O) − ΔfH(glucoză) (O₂ are ΔfH = 0) = 6·(−393,5) + 6·(−285,8) − (−1273,3) = −2361 − 1714,8 + 1273,3 = −2802,5 kJ·mol⁻¹.

E.2 (3 p). n(glucoză) = 18 / 180 = 0,1 mol; Q = 0,1 · 2802,5 = 280,25 kJ degajați.

E.3 (3 p). Q = m · c · Δt → m = Q / (c · Δt) = 1045 / (4,18 · 20) = 12,5 kg de apă (Δt = 32 − 12 = 20 K).

E.4 (4 p). Ecuația cerută: 4HCl + O₂ → 2Cl₂ + 2H₂O (gaz). Din (1) H₂ + ½O₂ → H₂O(l), (2) H₂O(g) → H₂O(l), (3) H₂ + Cl₂ → 2HCl: 2 · (1): 2H₂ + O₂ → 2H₂O(l); −2 · (2): 2H₂O(l) → 2H₂O(g); −2 · (3): 4HCl → 2H₂ + 2Cl₂. Suma: 4HCl + O₂ → 2Cl₂ + 2H₂O(g). ΔᵣH⁰ = 2ΔᵣH₁⁰ − 2ΔᵣH₂⁰ − 2ΔᵣH₃⁰.

E.5 (2 p). Stabilitatea crește cu cât ΔfH este mai negativă: Ag₂O (−31,04), Ag₂O₂ (−24,26), Ag₂O₃ (+33,89). Sensul descreșterii stabilității: Ag₂O, Ag₂O₂, Ag₂O₃.

Cum se calculează masa de apă încălzită cu Q?

Cum arată Hess la 4HCl + O₂ → 2Cl₂ + 2H₂O(g)?

Subiectul III.F (10 p)

4 min

F.1 (2 p). Acidul cianhidric este acid slab: ionizare reversibilă: HCN + H₂O ⇌ H₃O⁺ + CN⁻.

F.2 (3 p). v = k · [A]¹ · [B]². k = v / ([A] · [B]²) = 2·10⁻³ / (0,4 · 0,1²) = 2·10⁻³ / 4·10⁻³ = 0,5 L²·mol⁻²·s⁻¹ (= 5·10⁻¹). Baremul tipărit notează L·mol⁻¹·s⁻¹; dimensional, la ordin total 3 unitatea corectă este L²·mol⁻²·s⁻¹.

F.3 (5 p). a. p·V = n·R·T → p = 20 · 0,082 · 300 / 4,1 = 120 atm (T = 27 + 273 = 300 K). b. n = 18,066·10²³ / 6,022·10²³ = 3 mol de atomi de Ne; m = 3 · 20 = 60 g.

Ce se cere la BAC

3 mincum apare la examen

Greșeli care costă puncte

2 mincapcanele de evitat

  • Folosești volumul soluției inițiale în loc de volumul final de 400 mL.
  • Calculezi randamentul invers: teoreticul trebuie să fie la numitor.
  • Uiți unitatea de măsură și rotunjești prea devreme.
  • La Hess nu inversezi semnul entalpiei când inversezi ecuația.
  • Confunzi perioada (straturi) cu grupa (electroni de valență).

Termeni-cheie

Număr de masă (A)
Suma numărului de protoni și a numărului de neutroni din nucleu: A = Z + N.
Configurație electronică
Distribuția electronilor pe straturi și substraturi, în ordinea energiei: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p².
Randament
Raportul procentual dintre cantitatea practică și cea teoretică obținută dintr-o reacție: η = (practic / teoretic) · 100.
Legea lui Hess
Variația de entalpie a unei reacții este suma variațiilor de entalpie ale etapelor în care poate fi descompusă, indiferent de drum.
Entalpie de formare standard
Variația de entalpie la formarea unui mol de substanță din elemente în stare standard.
Legea vitezei
v = k · [A]^nA · [B]^nB; ordinele parțiale sunt date de enunț, nu rezultă din coeficienți.
Ecuația de stare a gazului ideal
p · V = n · R · T; cu R = 0,082 L·atm·mol⁻¹·K⁻¹ presiunea se dă în atm, volumul în L, temperatura în K.

Notițele mele

Salvat local

Surse