Metoda de rezolvare

Cum arată proba și cum se punctează

Trei subiecte a câte 30 de puncte construite pe hărți mute, grafice și tabele; ce punctează baremul la fiecare literă (A–E) și cum îți împarți cele 3 ore.

  • 18 min
  • La BAC: I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: Cum arată proba și cum se punctează
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    Proba durează 3 ore și are trei subiecte a câte 30 de puncte, plus 10 din oficiu. Nota = total / 10.

    Truc: 30 + 30 + 30 + 10 = 100, adică nota 10.

  2. 02

    Subiectul I = Europa pe hartă mută; II = România pe hartă mută; III = grafic, tabel și enumerări. Fiecare subiect are literele A–E.

  3. 03

    Literele A, B, C valorează 20 din 30 și sunt doar recunoaștere pe hartă: nume de oraș, de stat, de râu, de unitate de relief.

    Truc: A, B, C: 4 + 6 + 10 = 20.

  4. 04

    Deosebirile (D) se scriu comparativ, în aceeași propoziție; separat, primești doar jumătate din punctaj.

  5. 05

    La explicații (E) un răspuns incomplet ia jumătate: nu scrie doar „clima”, ci cum și de ce.

  6. 06

    La grafice baremul acceptă un interval de valori, deci citește cu atenție, dar nu pierde timp la zecimală.

  7. 07

    Nu lăsa nicio cerință goală: cele mai multe au punctaj parțial.

1 din 6

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

  • Timp: 3 ore de lucru efectiv; toate subiectele sunt obligatorii.
  • Punctaj: Subiectul I (30 p), Subiectul al II-lea (30 p), Subiectul al III-lea (30 p), plus 10 p din oficiu.
  • I = Europa, II = România, ambele pe hartă mută cu numere. III = grafic și tabel cu date statistice, plus enumerări despre un stat.
  • Baremul nu dă fracțiuni de punct și acceptă orice rezolvare corectă; la răspunsurile incomplete dă 1 punct din 2.
  • Cerințele se repetă de la o sesiune la alta: se învață algoritmul fiecărei litere.

Structura probei

4 min o întrebare la final

Antetul subiectelor 2025 și 2026 spune cui se adresează: profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică și toate profilurile și specializările din filiera vocațională, cu excepția profilului militar. Modelul 2026, iunie 2025 (var. 1) și iunie 2026 (var. 3) au aceeași structură:

I (Europa)
Literele
A–E
Ce primești
Hartă mută: capitale 1–15, state 16–25
II (România)
Literele
A–E
Ce primești
Hartă mută: orașe, râuri, unități de relief (numere 1–20)
III
Literele
A–E
Ce primești
Grafic (sau tabel) și un tabel; apoi un stat pentru enumerări
1 / 3

Observă că literele A, B și C sunt aceleași ca tip: A două răspunsuri scurte, B trei completări, C cinci grile. Împreună fac 20 de puncte la fiecare dintre subiectele I și II.

Cele 100 de puncte ale probei

30
30
30
10
  • Subiectul I · 30 pEuropa, pe hartă mută
  • Subiectul al II-lea · 30 pRomânia, pe hartă mută
  • Subiectul al III-lea · 30 pgrafic, tabel, un stat
  • Din oficiu · 10 p

Cât valorează literele A, B și C la un subiect?

Ce punctează baremul, literă cu literă

6 min 2 întrebări la final

A (4 p) și B (6 p). Câte 2 p pentru fiecare răspuns corect: numele unui stat, al unei capitale, al unui oraș, al unui râu. La B apare și o cerință „numărul”, de exemplu: „Orașele Haga, Rotterdam și Amsterdam se află în statul marcat cu numărul ...” (iunie 2025, I.B.3, răspuns 21). Aici scrii numărul, nu numele.

C (10 p). Cinci grile, câte 2 p; scrii doar litera. Grilele combină localizarea cu o informație: „Câmpia Andaluziei se află în statul marcat cu numărul ...” (iunie 2025, I.C.5) sau „Zăcăminte de petrol, gaze naturale și sare se găsesc în subunitatea de relief marcată cu numărul ...” (II.C.2).

D (6 p). Trei deosebiri, câte 2 p; 1 p pentru o deosebire parțială. Prezentarea separată a celor două elemente ia jumătate din punctaj.

E (4 p). Două cerințe, de obicei câte 2 p: o cauză, o consecință, un factor, un argument sau o explicație. Sau, în loc de explicație, o enumerare: „Precizați numele a două orașe din statul marcat cu numărul 25” (câte 1 p).

III.A (4 p). Citire din grafic: numele și valoarea. Se acordă 1 p pentru nume și 1 p pentru valoare, ambele de două ori.

III.B (6 p). Trei cerințe de câte 2 p: calcule (diferențe) și o explicație.

III.C (10 p). Enumerări despre un stat: vecini, unități de relief, ape, orașe; câte 1 p pentru fiecare element.

III.D (6 p). Tabel: calcule (diferențe, creșteri) și explicații, câte 2 p.

III.E (4 p). Două cerințe de prezentare, de explicare sau de enumerare, câte 2 p.

Un subiect de 30 de puncte, pe litere

4
6
10
6
4
  • A · 4 pdouă răspunsuri scurte
  • B · 6 ptrei completări
  • C · 10 pcinci grile
  • D · 6 pla I și II, trei deosebiri
  • E · 4 pdouă cerințe
Aceeași împărțire la toate cele trei subiecte. La III, C înseamnă enumerările despre un stat, nu grile.

Cum trebuie scrise cele trei deosebiri de la litera D?

Trebuie să scrii numele statelor la deosebirile de climă?

Ordinea și timpul

2 min

Ce se cere la BAC

3 mincum apare la examen

Tot ce e în această lecție este structură oficială; exemple reale din subiecte:

  • Model 2026, I.A: „Precizați numele statului marcat, pe hartă, cu numărul 21; numele orașului-capitală marcat cu numărul 4.” → barem: Franța; Minsk (câte 2 p).
  • Iunie 2025, var. 1, I.D: trei deosebiri între clima statelor 18 și 20 (Republica Moldova și Norvegia) → barem: câte 2 p, comparativ.
  • Iunie 2025, var. 1, III.D: calculul diferenței dintre două valori din tabel → barem: 1.188 km și 515 km (câte 2 p).
  • Iunie 2026, var. 3, III.C: pentru Ungaria, două unități de relief, trei ape curgătoare, cel mai mare lac, trei orașe, tipul de vegetație din câmpie → barem: câte 1 p pe element (Balaton; pustă / stepă, se acceptă și silvostepă).

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • Numele în loc de număr (sau invers) la cerințele de tip „statul marcat cu numărul ...”.
  • Mai mult de o literă la grile.
  • Deosebiri prezentate separat, nu comparativ.
  • Răspuns de o jumătate de propoziție la „explicați”: ia doar 1 punct.
  • Calcule fără unitate de măsură sau citite greșit din grafic (verifică axa și unitatea).
  • Cerința lăsată goală: nu poți lua punctajul parțial.

Termeni-cheie

Puncte din oficiu
Puncte acordate automat, în afara celor trei subiecte. Nota finală = punctajul total acordat lucrării împărțit la zece.
Fără punctaje intermediare
Regulă generală a baremului: se acordă doar punctajele scrise explicit; nu există fracțiuni de punct.
Orice modalitate de rezolvare corectă
Regulă generală a baremului: se punctează orice rezolvare corectă a cerinței, nu doar formularea din barem.
Harta mută
Hartă fără denumiri, cu elemente marcate prin numere (orașe-capitale, state, râuri, orașe, unități de relief). Fiecare cerință trimite la numere.
Răspuns parțial corect
Răspuns incomplet (de exemplu doar „precipitații mai multe”, fără valori sau fără explicație), notat cu jumătate din punctaj.
Prezentare comparativă
La deosebiri, ambele elemente se compară în aceeași propoziție; prezentarea separată a celor două state sau unități aduce jumătate din punctaj.
Interval acceptat
La citirea unui grafic, baremul acceptă orice valoare dintr-un interval (de exemplu 52–53,5 MWh/loc.), nu o cifră exactă.
Numere în loc de nume
La deosebiri nu e nevoie să scrii numele statelor sau ale unităților de relief: te poți referi la ele prin numerele de pe hartă.

Notițele mele

Salvat local

Surse