Temperatura medie anuală
Valori orientative
Peste 10 °C în câmpii, 8–10 °C în dealuri și podișuri; 0 °C la circa 2.000 m, negativă mai sus
Variație
Crește spre sud și vest, scade cu altitudinea
Clima României: factori, elemente, regionare
Clima temperat-continentală de tranziție: factorii care o determină, temperaturile și precipitațiile, vânturile, nuanțele climatice și etajarea, cu ce se cere la BAC.
- 25 min
- La BAC: II.E · III.A · III.B · III.D
- Verificat pe bareme
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
România are climă temperat-continentală de tranziție, cu patru anotimpuri și nuanțe diferite pe regiuni.
- 02
Factori genetici: poziția pe paralela de 45° N, Carpații (barieră și etajare), distanța față de Atlantic, influențele din sud-vest și nord-est, Marea Neagră.
- 03
Temperatură medie anuală: de la peste 11 °C (Lunca Dunării, litoral) la circa 8,5 °C (nordul Moldovei), sub 0 °C la peste 2.000 m; precipitații: sub 400 mm pe litoral și în Deltă, 400–600 mm în câmpii, 800–1.200 mm și peste în munți.
- 04
Vânturi: Crivățul (NE, iarna), Austrul (SV), Foehnul (în depresiuni), Coșava (SV Banat).
Truc: Crivăț = frig, Austru = secetă.
- 05
Nuanțe: oceanică (V), submediteraneană (SV), continental-excesivă (E), scandinavo-baltică (NE), pontică (litoral).
- 06
În ultimii ani cei mai calzi temperatura medie națională a trecut de 10 °C (model 2026: 2023, circa 11,4 °C).
1 din 7
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheie
- Clima: temperat-continentală, de tranziție; patru anotimpuri.
- Factori: poziția (45° N), Carpații, masele de aer (oceanice din V, mediteraneene din SV, polare și continentale din NE), Marea Neagră.
- Temperaturi: medii anuale de circa 8–11 °C în regiunile joase (peste 11 °C în sud și pe litoral); verile sunt calde (iulie circa 20–23 °C în câmpie), iernile reci (ianuarie sub 0 °C).
- Precipitații: sub 400 mm pe litoral și în Deltă, 400–500 mm în Podișul Dobrogei și în Bărăgan; 800–1.200 mm în cea mai mare parte a Carpaților, peste 1.200 mm pe culmile înalte.
- Nuanțe și etajare: cinci influențe regionale, trei etaje (câmpie, deal, munte).
Factorii genetici
Radiația solară. România se află între 43°37′ și 48°15′ N, deci în zona temperată, cu radiație mai mare vara și mai mică iarna.
Circulația atmosferică. Se întâlnesc mase de aer oceanice (din vest, aduc precipitații), mediteraneene (din sud-vest), polare (din nord și nord-est, aduc ger) și continentale (din est).
Suprafața activă. Carpații formează o barieră: aerul umed oceanic abia ajunge în est, Podișul Moldovei și Bărăganul sunt mai uscate. Marea Neagră îndulcește clima litoralului. Dunărea și lacurile au efecte locale.
Clasificarea Köppen, 1991–2020, cu legenda în engleză: albastrul e clima temperat-continentală, verdele închis munții, verde-gălbuiul vestul și sud-vestul cu ierni mai blânde, galbenul estul arid. Se vede bariera Carpaților: ariditatea stă la est de ei.
Autor: Beck, H.E. et al. · CC BY 4.0 · Wikimedia Commons
De unde vin Crivățul și Austrul?
Crivățul din nord-est (iarna, rece); Austrul din sud-vest (uscat, vară secetă).
Cum se explică precipitațiile mari din Carpați?
Aerul umed urcă pe versanți, se răcește, condensează și produce ploi și ninsori; altitudinea mare accentuează efectul.
Elementele climatice
Temperatura lunii iulie
Valori orientative
Peste 23 °C în Lunca Dunării; 5–6 °C pe culmile cele mai înalte
Variație
Mai ridicată în sud și sud-vest
Temperatura lunii ianuarie
Valori orientative
Negativă aproape peste tot; pozitivă doar în sudul litoralului (circa 0,5 °C); circa -11 °C la peste 2.500 m
Variație
Mai rece în nord-est și în depresiuni
Precipitații anuale
Valori orientative
Sub 600 mm în câmpie; sub 400 mm pe litoral și în Deltă (Sulina, circa 270 mm); 800–1.400 mm în munți
Variație
Cresc cu altitudinea, scad spre est și sud-est
Vânturi
Valori orientative
Crivăț (NE), Austru (SV), Coșava (SV Banat), Foehn
Variație
Frecvență mare în câmpii și pe litoral
1 / 5
| Element | Valori orientative | Variație |
|---|---|---|
| Temperatura medie anuală | Peste 10 °C în câmpii, 8–10 °C în dealuri și podișuri; 0 °C la circa 2.000 m, negativă mai sus | Crește spre sud și vest, scade cu altitudinea |
| Temperatura lunii iulie | Peste 23 °C în Lunca Dunării; 5–6 °C pe culmile cele mai înalte | Mai ridicată în sud și sud-vest |
| Temperatura lunii ianuarie | Negativă aproape peste tot; pozitivă doar în sudul litoralului (circa 0,5 °C); circa -11 °C la peste 2.500 m | Mai rece în nord-est și în depresiuni |
| Precipitații anuale | Sub 600 mm în câmpie; sub 400 mm pe litoral și în Deltă (Sulina, circa 270 mm); 800–1.400 mm în munți | Cresc cu altitudinea, scad spre est și sud-est |
| Vânturi | Crivăț (NE), Austru (SV), Coșava (SV Banat), Foehn | Frecvență mare în câmpii și pe litoral |
Valorile sunt cele din manualele de clasa a VIII-a (EDP 2020 și Săndulache 2020), rotunjite.
Regionarea climatică
Pe orizontală (nuanțe): oceanică (vest: ierni blânde, precipitații mai bogate), submediteraneană (sud-vest: Banat, Oltenia), scandinavo-baltică (nord și nord-est, de exemplu Podișul Sucevei), continental-excesivă (est și sud-est: Moldova, Bărăgan), pontică (litoral și Delta, cu veri mai răcoroase și ierni mai blânde).
Pe verticală (etajare): climă de câmpie, de dealuri și podișuri, de munte (cu etajele pădurilor și etajul alpin), cu scăderea temperaturii și creșterea precipitațiilor la altitudini mari.
Cinci nuanțe, din cinci direcții
Ce tip de climă are România?
Temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice, submediteraneene, baltice, pontice și continental-excesive.
Evoluția recentă
Ce se cere la BAC
- Model 2026, III.A–B: citirea graficului și 3 calcule (amplitudine, 2023 față de 2022, 2019 față de 2007) cu valori acceptate în intervale.
- Iunie 2026, var. 3, II.E.1: „Pentru subunitatea de relief marcată cu numărul 15, prezentați o cauză care determină cantitatea mare de precipitații din această subunitate de relief.” (2 p) → barem: 2 p explicație corectă, 1 p parțial.
- Model 2026, II.C.3: „Influențe climatice submediteraneene pătrund în subunitatea de relief marcată cu numărul ...” → barem: b (unitatea din sud-vestul țării; localizarea se face pe harta variantei).
- Model 2026, II.E.1: „Explicați modul în care un factor natural influențează regimul hidrologic al râului marcat cu numărul 1.” (2 p).
Greșeli care costă puncte
- Influențe submediteraneene puse în nord-est.
- Precipitațiile „mari” explicate prin „plouă mult”, fără mecanism (altitudine, bariera orografică).
- Crivăț și Austru confundate.
- Valorile temperaturilor citite fără a verifica unitatea (°C).
Termeni-cheie
- Climă temperat-continentală de tranziție
- Tipul de climă al României: patru anotimpuri, influențe oceanice, submediteraneene, baltice, pontice și continental-excesive.
- Crivățul
- Vânt dinspre nord-est, rece, iarna; produce viscole în Moldova, Dobrogea și estul Câmpiei Române; vara slăbește și devine cald și uscat.
- Austrul
- Vânt uscat dinspre sud-vest și sud, mai ales în Câmpia Olteniei, vestul Câmpiei Române și sudul Câmpiei de Vest; vara este cald și aduce secetă, iarna este rece și uscat.
- Foehn
- Vânt cald și uscat care coboară pe versanți: în Subcarpații Curburii, în sud-vestul Podișului Transilvaniei și la nordul Munților Făgăraș (Vântul Mare).
- Influențe submediteraneene
- Ierni blânde și precipitații bogate toamna, în sud-vestul țării (Banat, Oltenia).
- Influențe continental-excesive
- Veri foarte călduroase, ierni geroase, precipitații reduse, în est și sud-est (Moldova, Bărăgan, Dobrogea).
- Etajarea climatică
- Schimbarea temperaturii și a precipitațiilor cu altitudinea în Carpați: de la climă de deal la climă alpină.
- Temperatura medie anuală
- Media valorilor zilnice dintr-un an; în România peste 11 °C în Lunca Dunării și pe litoral, circa 8,5 °C în nordul Câmpiei Moldovei, 0 °C la circa 2.000 m.