Dunărea și Marea Neagră
Cursul Dunării, trecerea ei prin România, Delta și brațele, importanța economică, plus Marea Neagră: caracteristici, litoral, resurse, turism și probleme.
- 24 min
- La BAC: II.A–C · III.E
- Verificat pe bareme
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Dunărea izvorăște din Pădurea Neagră (Germania), are circa 2.860 km și se varsă în Marea Neagră; pe teritoriul României are circa 1.075 km.
- 02
Dunărea intră în România la Baziaș, străbate Porțile de Fier, trece prin Câmpia Română și Dobrogea (Cernavodă) și formează Delta.
- 03
Brațele Deltei: Chilia (nord), Sulina (mijloc, navigabil), Sfântu Gheorghe (sud).
Truc: C-S-S: de la nord la sud.
- 04
Potențial economic: transport naval (Coridor VII), hidroenergie (Porțile de Fier), pescuit, irigații, turism (Delta), apă potabilă și industrială.
- 05
Marea Neagră: mare interioară cu legătură prin Bosfor și Dardanele, salinitate redusă (17–18 ‰), straturi adânci cu hidrogen sulfurat.
- 06
Litoralul românesc (circa 245 km): turism (plaje, stațiuni), port Constanța, petrol și gaze offshore, pescuit.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Dunărea: izvor în Pădurea Neagră; străbate 10 state; se varsă în Marea Neagră prin Deltă. În România, circa 1.075 km (frontieră cu Serbia și Bulgaria).
- Porțile de Fier: defileul Dunării și hidrocentralele; Cernavodă: centrală nucleară și canalul Dunăre–Marea Neagră.
- Delta Dunării: rezervația biosferei, sit UNESCO; brațe Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe.
- Marea Neagră: mare interioară, salinitate mică, strat adânc cu hidrogen sulfurat; litoral românesc de circa 245 km.
- Importanță: transport, energie, turism, pescuit.
Dunărea
Cursul Dunării (Danube, pe hartă), cu etichete în engleză: Black Sea = Marea Neagră, Bucarest = București. Urmărește-l până la Baziaș, apoi în lungul graniței de sud a României, până la cotul spre nord din Dobrogea.
Autor: Shannon; decupată de ZECE · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons
Cursul. Izvorăște din Pădurea Neagră (Germania), curge spre est prin 10 state și se varsă în Marea Neagră. Cele trei sectoare: Dunărea Superioară (până la Bratislava), Mijlocie (Bazinul Panonic, până la Porțile de Fier), Inferioară (Porțile de Fier – Marea Neagră).
În România. Intră la Baziaș, străbate defileul Porțile de Fier (Cazanele Mari și Mici, hidrocentralele Porțile de Fier I și II), apoi curge prin Câmpia Română, cu lunci largi (Lunca Dunării) și lacuri; în Dobrogea trece pe la Cernavodă și Hârșova, face un cot către nord prin Brăila și Galați (confluența cu Siretul și Prutul) și ajunge în zona Tulcea, unde începe Delta (bifurcația de la Ceatalchioi).
Orașe-port. Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Giurgiu, Călărași, Cernavodă, Brăila, Galați, Tulcea.
Delta. Brațele Chilia (nord, frontieră), Sulina (mijloc, canalizat) și Sfântu Gheorghe (sud). Relief foarte jos (grinduri, canale, lacuri). Rezervație a biosferei și sit UNESCO. Resurse: pește, stuf, turism.
Delta din satelit, cu etichete în engleză (branch = braț): Chilia la nord, pe graniță, Sulina la mijloc, Sfântu Gheorghe la sud. Brațele se despart la Ceatalchioi, lângă Tulcea.
Autor: NASA and Julieta39 · Domeniu public · Wikimedia Commons
Unde se varsă Dunărea?
Care sunt cele trei brațe ale Dunării în Deltă?
Prezintă un argument al potențialului economic al Dunării.
Marea Neagră
Poziție. Mare interioară, legată de Mediterana prin Bosfor, Marea Marmara și Dardanele. Șase state au ieșire: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina.
Caracteristici. Adâncime maximă de circa 2.212 m (2.211 m în unele manuale); salinitate redusă la suprafață (circa 17–18 ‰) din cauza marilor fluvii (Dunărea, Nistru, Nipru); stratul de la suprafață până la circa 180–200 m conține oxigen și viață; sub el apa este mai sărată (circa 22 ‰) și conține hidrogen sulfurat. Maree foarte mici (8–12 cm). Circulație ciclonică a curenților.
Litoralul românesc. Circa 245 km (de la Chilia la Vama Veche); la nord, litoral jos, cu deltă și lagune (Razim–Sinoe); la sud, litoral cu faleze și plaje (Mamaia, Eforie, Costinești, Neptun–Olimp, Mangalia, Vama Veche). Climă pontică.
Resurse. Turism (plaje, nămol, stațiuni), pește, petrol și gaze din platoul continental, transport maritim (portul Constanța, cel mai mare port al României).
Probleme. Poluarea (fluvii, petrol), eutrofizare, eroziunea plajelor, reducerea stocurilor de pește.
Ce se cere la BAC
- Iunie 2025, var. 1, II.C.5: „Brațul Dunării marcat cu numărul 7 se numește ...” → barem: c (Sfântu Gheorghe).
- Iunie 2025, var. 1, III.E.1–2: „un argument care să demonstreze potențialul turistic al litoralului românesc” și „potențialul economic al Dunării pentru România” (câte 2 p).
- Model 2026, II.B.3: „Delta Dunării este marcată, pe hartă, cu numărul ...” → barem: 20.
- Model 2026, III.C.2: pentru Bulgaria, „unitatea acvatică la care are ieșire” → Marea Neagră (1 p).
Greșeli care costă puncte
- Argument prezentat doar printr-un cuvânt („turism”, „transport”).
- Chilia confundat cu Sulina.
- Delta Dunării numită „cea mai veche” unitate: este cea mai tânără.
- Marea Neagră descrisă ca „cu salinitate mare”.
Termeni-cheie
- Porțile de Fier
- Sectorul de defileu al Dunării între Baziaș și Orșova, cu hidrocentralele Porțile de Fier I și II.
- Delta Dunării
- Cea mai tânără unitate de relief a României și cea mai întinsă deltă din Europa; rezervație a biosferei, sit UNESCO.
- Brațele Dunării
- Chilia (nord, graniță cu Ucraina), Sulina (centru, navigabil, canalizat), Sfântu Gheorghe (sud).
- Coridor paneuropean VII
- Axa de transport fluvial pe Dunăre, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin canalul Rin–Main–Dunăre.
- Canalul Dunăre–Marea Neagră
- Canal navigabil Cernavodă–Constanța (Agigea) care scurtează drumul spre mare; are circa 64 km.
- Salinitate
- Cantitatea de săruri dizolvate (în ‰). Marea Neagră are circa 17–18 ‰, sub media oceanului, din cauza aportului fluvial.
- Litoral
- Fâșia de contact între uscat și mare; litoralul românesc are circa 245 km, de la Chilia până la Vama Veche.
- Port maritim
- Port cu acces la mare; Constanța este cel mai mare port al României la Marea Neagră.