Carpații României pe plan de studiu de caz: poziție, ramuri și grupe montane, vârfuri, climă, ape, vegetație, resurse, așezări, economie, turism și probleme de mediu.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Carpații Românești au trei ramuri: Orientali, Meridionali, Occidentali; ocupă circa o treime din teritoriu.
Altitudini: Moldoveanu 2.544 m (Făgăraș), Negoiu 2.535, Parângu Mare 2.519, Peleaga (Retezat) 2.509, Omu (Bucegi) 2.505. Orientali: Pietrosu Rodnei 2.303 m.
Orientali: fragmentare, vulcanici (Călimani, Gurghiu, Harghita); Meridionali: cei mai înalți, glaciar; Occidentali: mai joși, carstic, minereuri.
Climă: rece și umedă; temperaturi medii anuale de circa 6 °C la 1.000 m și 0 °C la 2.000 m, precipitații de 800–1.400 mm, etajare.
Resurse: lemn, minereuri (Apuseni), ape minerale, hidroenergie, pășuni, peisaje pentru turism.
Probleme: defrișări, turism necontrolat, poluare (zone miniere), risc de alunecări și avalanșe.
Culorile din lecție:termenidee-cheie
Arcul Carpaților, cu codurile statelor (RO = România). Aici 4 și 5 sunt Carpații Orientali, 6 Meridionali, iar 7 Apusenii împreună cu Podișul Transilvaniei: o grupare diferită de cea din tabel.
Autor: PM / P · Domeniu public · Wikimedia Commons
Carpații Românești se află în centrul țării, în arc, încadrând Podișul Transilvaniei. Se întind între granița cu Ucraina (la nord) și Dunăre, la Porțile de Fier (la sud-vest).
| Ramură | Subdiviziuni | Relief și altitudini |
|---|---|---|
| Orientali | Maramureș–Bucovina (Rodna, Maramureșului, Obcinele), Moldo-Transilvani (Ceahlău, Hășmaș, Tarcău), Curburii (Vrancea, Buzăului, Brașov) | Fragmentare mare; Rodna (Pietrosu 2.303 m); lanț vulcanic Călimani–Gurghiu–Harghita |
| Meridionali | Bucegi, Făgăraș, Cozia, Parâng, Retezat–Godeanu și alții | Cele mai mari altitudini: Moldoveanu 2.544 m, Negoiu 2.535 m, Parângu Mare 2.519 m, Peleaga 2.509 m, Omu 2.505 m; relief glaciar |
| Occidentali | Munții Banatului, Poiana Ruscă, Apuseni (Bihor, Vlădeasa, Metaliferi, Trascău, Pădurea Craiului) | Altitudini mai mici; relief carstic (peșteri, chei, doline) |
Depresiuni intramontane: Maramureș, Dornelor, Giurgeu, Ciuc, Brașov, Făgăraș, Hațeg, Petroșani. Defilee: Olt (Turnu Roșu – Cozia), Jiu, Mureș, Dunăre (Porțile de Fier). Chei și peșteri: Cheile Bicazului, Cheile Turzii, Peștera Scărișoara (ghețar subteran).
Vârfurile, pe ramuri
Meridionali
Meridionali
Meridionali
Meridionali
Meridionali
Orientali, Munții Rodnei
Occidentali, Apuseni
Care este cel mai înalt vârf din România?
Ce relief are lanțul Călimani–Gurghiu–Harghita?
Climă. De munte, cu etajare: temperatura scade și precipitațiile cresc cu altitudinea; ierni lungi cu zăpadă, veri răcoroase. Ape. Izvoare pentru Olt, Mureș, Someș, Jiu, Argeș, Ialomița, Siret, Prut; lacuri glaciare (Bâlea, Bucura, Zănoaga), vulcanic (Sfânta Ana), de baraj natural (Lacul Roșu) și antropice (Vidraru, Izvorul Muntelui). Vegetație și faună. Păduri de foioase și conifere, jnepeniș, pajiști alpine; urs, lup, râs, cerb, capră neagră; flori protejate (floarea-de-colț).
Resurse. Lemn, minereuri (Apuseni, Maramureș: aur, argint, neferoase), ape minerale (Borsec, Vatra Dornei), hidroenergie (Argeș, Lotru, Bistrița), roci de construcție, pășuni alpine, peisaje.
Populație și așezări. Densitate mică la altitudini mari; așezări în depresiuni (Brașov, Petroșani, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Vatra Dornei) și pe văi (Sinaia, Câmpulung Moldovenesc); sate răsfirate.
Economie. Silvicultură și industria lemnului, păstorit (ovine, bovine), exploatări miniere (în declin), hidroenergie, turism (iarnă: Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Păltiniș; vară: Bran, Retezat, Cheile Bicazului; spiritual și cultural: mănăstiri).
Căi de comunicație. Văile Prahovei, Oltului, Mureșului; trecători (Predeal, Bran–Rucăr, Oituz, Prislop); șosele montane (Transfăgărășan, Transalpina).
Numește două resurse naturale ale Carpaților.