De la Regulamentele Organice la Constituția din 1938: ce prevede fiecare, ce regim politic instituie și prin ce se aseamănă sau se deosebesc.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Constituția din 1866: statul se numește România, monarhie constituțională ereditară (Carol I), separarea puterilor, vot cenzitar, model belgian.
Truc: 1866: România, Carol, Belgia.
Constituția din 1923: stat național, unitar și indivizibil, vot universal (bărbați de la 21 de ani), drepturi și libertăți, subsolul = al statului.
Constituția din 1938: monarhie autoritară, regele „capul statului”, separarea puterilor desființată, drepturi restrânse, vot la 30 de ani.
Regulamentele Organice (1831–1832): primele texte cu valoare constituțională; separarea puterilor, domn ales pe viață, adunări obștești.
Asemănări: monarhie, separarea puterilor (1866, 1923). Diferență: 1938 desființează regimul democratic.
La BAC se cer două aspecte ale unei Constituții sau o asemănare între ele.
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
Regulamentele Organice au intrat în vigoare în Țara Românească (1831) și în Moldova (1832), redactate de comisii boierești sub control rusesc (protectorat; guvernator Pavel Kiseleff). Prevedeau o primă separare a puterilor (domn ales pe viață, Adunare obștească, tribunale), modernizarea administrației, justiției și finanțelor, dar păstrau privilegiile boierimii. Convenția de la Paris (1858) a servit drept constituție până în 1864. Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris (1864), impus de Cuza după lovitura de stat din 2 mai și aprobat prin plebiscit, a sporit puterile domnului și a creat Corpul ponderator (Senatul).
După abdicarea lui Cuza și aducerea lui Carol I (10 mai 1866), Adunarea Constituantă adoptă în iunie 1866 noua lege fundamentală, promulgată la 1/13 iulie 1866. Model: Constituția belgiană din 1831, adaptată tradiției românești. Constituția nu pomenea nici suzeranitatea otomană, nici garanția colectivă a marilor puteri.
Prevederi:
Constituția a fost revizuită în 1879 (art. 7: cetățenia nu mai depinde de religia creștină, condiție a Tratatului de la Berlin), în 1884 (colegiile pentru Adunarea Deputaților scad de la patru la trei, censul scade) și în 1917 (premisele votului universal și ale reformei agrare).
Constituția din 1866, după model belgian: România devine monarhie constituțională ereditară, în dinastia lui Carol I.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Numește două aspecte ale Constituției din 1866.
Votată de Parlament în martie 1923, promulgată de regele Ferdinand la 28 martie 1923 și publicată la 29 martie, după Marea Unire. Păstrează în mare parte textul și principiile Constituției din 1866.
Prevederi:
Prin ce se deosebește Constituția din 1923 de cea din 1866?
În criza de după alegerile din 1937, regele Carol al II-lea prezintă poporului o nouă constituție (proclamația din 20 februarie 1938), aprobată printr-un plebiscit cu vot deschis (declarație verbală) și promulgată la 27 februarie 1938. Redactată de juristul Istrate Micescu, se inspiră din corporatism.
Prevederi: regele devine „capul statului”; exercită puterea legislativă prin Reprezentanța Națională și puterea executivă prin guvern, numit și revocat de el; miniștrii răspund doar în fața regelui; separarea puterilor dispare. Drepturile sunt restrânse; titlul despre cetățeni vorbește întâi „Despre datoriile românilor”. Vârsta de vot crește la 30 de ani (votează și femeile știutoare de carte). La o lună după promulgare, partidele politice sunt desființate; în decembrie 1938 apare partidul unic Frontul Renașterii Naționale. Constituția este suspendată la 5 septembrie 1940.
Ce regim instituie Constituția din 1938?
Numiți legea fundamentală votată de Adunarea Constituantă, precizată în sursa A. Sursa A (V. Russu, Studii de istorie modernă): „În 1866, cercurile conducătoare din România [...] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile […]” Sursa B (I. Bulei, Carol I): „Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […]”
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la puterea legislativă. Sursa A (V. Russu, Studii de istorie modernă): „În 1866, cercurile conducătoare din România [...] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile […]” Sursa B (I. Bulei, Carol I): „Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […]”
Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (V. Russu, Studii de istorie modernă): „În 1866, cercurile conducătoare din România [...] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile […]” Sursa B (I. Bulei, Carol I): „Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […]”
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că titulatura suveranului se modifică în funcție de evoluția statului român. Sursa A (V. Russu, Studii de istorie modernă): „În 1866, cercurile conducătoare din România [...] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile […]” Sursa B (I. Bulei, Carol I): „Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […]”
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (V. Russu, Studii de istorie modernă): „În 1866, cercurile conducătoare din România [...] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile […]” Sursa B (I. Bulei, Carol I): „Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […]”
Prezentați alte două acțiuni, din plan intern, la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor precizate în sursele date. Sursa A (V. Russu, Studii de istorie modernă): „În 1866, cercurile conducătoare din România [...] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile […]” Sursa B (I. Bulei, Carol I): „Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […]”
Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în cadrul crizei orientale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sursa A (V. Russu, Studii de istorie modernă): „În 1866, cercurile conducătoare din România [...] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile […]” Sursa B (I. Bulei, Carol I): „Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […]”
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în secolul al XX-lea, având în vedere: - precizarea Constituției României, adoptate în primele trei decenii ale secolului al XX-lea și menționarea a trei aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unei caracteristici a Constituției din 1938; - menționarea unei prevederi a Constituției României din 1948; - formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice totalitare utilizate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.