Autonomii locale și instituții centrale (sec. IX–XVIII)

Formațiuni politice prestatale (secolele IX–XIII)

Obștile, cnezatele și voievodatele românești din izvoarele medievale: Gesta Hungarorum, Cronica lui Nestor, Diploma cavalerilor ioaniți, invazia tătară.

  • 20 min
  • La BAC: I · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: Formațiuni politice prestatale (secolele IX–XIII)
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    Înainte de statele medievale: obști sătești, unite apoi în cnezate, voievodate, țări, conduse de cnezi și voievozi.

  2. 02

    Gesta Hungarorum (Anonymus): Gelu, Glad, Menumorut (sfârșitul sec. IX); Cronica lui Nestor: ungurii îi găsesc pe volohi (români) și slavi.

  3. 03

    1247: Diploma cavalerilor ioaniți (Béla al IV-lea) dăruiește ordinului Țara Severinului cu cnezatele lui Ioan și Farcaș, dar lasă românilor pământul voievodului Litovoi; mai menționează voievodatul lui Seneslau.

  4. 04

    1277: Litovoi încearcă să înlăture suzeranitatea maghiară și moare în luptă; fratele său Bărbat este prins și se răscumpără „cu o sumă nu mică de bani”.

  5. 05

    1241: marea invazie tătară; pe termen lung, scade presiunea Ungariei, iar Hoarda de Aur domină spațiul extracarpatic.

  6. 06

    Barem (sec. XIII, Sudul Carpaților): formațiunile au conducători cu atribuții militar-administrative, sunt voievodate și cnezate, sunt amenințate de expansiunea Ungariei.

1 din 6

Pe scurt

1 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

  • Obști sătești, unite în cnezate, voievodate, țări.
  • Atestări: Gesta Hungarorum, Cronica lui Nestor, Diploma din 1247.
  • 1241: marea invazie tătară.
  • 1277: Litovoi moare în lupta cu ungurii; Bărbat se răscumpără.
  • Rezultat: premisele statelor medievale.

Organizarea prestatală

6 min o întrebare la final

După retragerea aureliană, daco-romanii și apoi românii au trăit în obști sătești: pământul arabil era împărțit în loturi, iar pădurile, pășunile și apele erau folosite în comun; conducerea era colectivă (cnezi, juzi, „sfatul oamenilor buni și bătrâni”). Treptat, obștile s-au unit în formațiuni politice numite cnezate, voievodate, țări, din care s-au format statele medievale.

Transilvania, Banat, Crișana: Gesta Hungarorum (Anonymus, scrisă în jurul anului 1200) relatează conflictele maghiarilor, la sfârșitul sec. IX, cu voievodatele lui Menumorut (Crișana, reședința la Biharea), Glad (Banat, centrul la Cuvin) și Gelu (centrul Transilvaniei), numit de cronicar „blach”, adică român. La începutul sec. XI, Legenda Sfântului Gerard atestă cucerirea maghiară a voievodatelor lui Gyla și Ahtum. Cronica lui Nestor (sec. XII) păstrează amintirea că ungurii, la venirea lor, i-au găsit pe volohi (români) și pe slavi.

Dobrogea: în sec. X, jupan Dimitrie (inscripția de la Mircea Vodă, 943) și jupan Gheorghe; în sec. XI, Ana Comnena îi pomenește pe Tatos, Seslav și Satza. Est de Carpați: Țara Românilor, Țara Bolohovenilor, Țara Brodnicilor.

Desen în caiet: o așezare întărită pe un deal, cu palisadă de lemn, case acoperite cu stuf și un turn de pază, deasupra unei văi cu râu, drumuri și ogoare

După retragerea aureliană, oamenii trăiesc în obști sătești, care se unesc treptat în cnezate, voievodate și țări, din care se formează statele medievale.

Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.

Numește două voievodate din Gesta Hungarorum.

Diploma ioaniților și Litovoi

8 min o întrebare la final

După invazia tătară, regalitatea maghiară încearcă să-și refacă autoritatea la sud de Carpați și îi aduce în 1247 pe cavalerii ioaniți. Regele Béla al IV-lea le dăruiește Țara Severinului „cu cnezatele lui Ioan și Farcaș, până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor așa cum l-au stăpânit”. Diploma mai menționează voievodatul lui Seneslau, la est de Olt (zona Argeșului).

Voievodat
Conducător
Litovoi
Localizare (după manuale)
la vest (dreapta) de Olt: nordul Olteniei, Țara Hațegului
Voievodat
Conducător
Seneslau
Localizare (după manuale)
la est (stânga) de Olt: Argeș, nord-vestul Munteniei
Cnezat
Conducător
Ioan
Localizare (după manuale)
sudul Olteniei
Cnezat
Conducător
Farcaș
Localizare (după manuale)
nordul Olteniei
Țara Severinului (Banatul)
Conducător
creație a regalității maghiare
Localizare (după manuale)
zona Severinului
1 / 5

Diploma arată formațiuni românești organizate, cu forțe militare proprii (românii trebuiau să-i ajute militar pe ioaniți) și cu o elită distinctă de țărani.

În 1277, încercarea voievodului Litovoi de a înlătura suzeranitatea maghiară duce la moartea acestuia în luptă cu oastea regelui Ungariei (după alte surse, 1279). Fratele său, Bărbat, este capturat și se răscumpără „cu o sumă nu mică de bani”, semn al forței economice a formațiunii; el rămâne în fruntea țării, recunoscând suzeranitatea regelui.

Ce menționează Diploma cavalerilor ioaniți din 1247?

Invazia tătaro-mongolă

2 min o întrebare la final

Marea invazie tătară din 1241 distruge și dezorganizează spațiul românesc și Regatul Ungariei; există încercări de rezistență locale (românii și secuii apără trecătorile; dincolo de Carpați tătarii luptă cu un „Mișelau”, probabil Seneslau). Urmări: formațiunile existente sunt pulverizate, dar presiunea maghiară scade; Hoarda de Aur, cu centrul în nordul Mării Negre, domină zona extracarpatică și creează condiții pentru afirmarea politică la sud și la est de Carpați.

Când a avut loc marea invazie tătaro-mongolă?

Ce se cere la BAC

2 mincum apare la examen

  • BAC 2020, sesiunea specială, var. 1, III (eseu): „menționarea a două caracteristici ale autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea” → barem: au conducători cu atribuții militar-administrative, sunt organizate ca voievodate și cnezate, sunt amenințate de expansiunea Ungariei.
  • I.1 / II.1: „numiți un voievod / un cneaz precizat în sursa dată” (formatul cerinței de la I.1–II.1).
  • I.6: „două fapte ... secolele XI–XIII”, cu câte două informații despre fiecare.

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • Confuzia între cnezat și voievodat.
  • Anonymus asociat Diplomei din 1247.
  • 1241 (invazia tătară) amestecat cu 1330 (Posada).
  • Răspuns fără nume de conducători.

Exersează pe itemi oficiali

0/9
2026 · Iunie · v03 · II.4

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la marcă. Sursa (I. Țurcanu, Istoria românilor): „Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou a hotărât să înființeze pe versantul estic […]”

2026 · Iunie rezervă · v07 · III

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc extracarpatic în secolele al XIII-lea – al XVI-lea, având în vedere: - menționarea a două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea; - precizarea unei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

2024 · Iunie rezervă · v08 · II.1

Numiți statul medieval românesc din estul Carpaților, precizat în sursa dată. Sursa (Istoria românilor): „În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă militară de […]”

2023 · Simulare · III

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIII-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea; - menționarea unei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

2022 · Simulare · I.6

Prezentați două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. Sursa A (600-1800): „Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât de gravă încât regelui […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Consfințind independența Țării Românești față de coroana Ungariei, victoria de la Posada a transformat fundamental și poziția sa internațională. Respingând […]”

2022 · Simulare · I.7

Menționați o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea. Sursa A (600-1800): „Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât de gravă încât regelui […]” Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Consfințind independența Țării Românești față de coroana Ungariei, victoria de la Posada a transformat fundamental și poziția sa internațională. Respingând […]”

2022 · Sesiunea specială · v03 · II.1

Numiți statul medieval românesc precizat în sursa dată. Sursa (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor): „Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare voievod, pe nume Basarab, […]”

2021 · Simulare · II.1

Numiți voievodul din Sudul Carpaților, precizat în sursa dată. Sursa (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Unificarea sub autoritatea lui Basarab a formațiunilor existente între Carpați și Dunăre s-a făcut prin bună înțelegere, ca și prin […]”

Termeni-cheie

Obștea sătească
Comunitate rurală în care pământul arabil era împărțit în loturi, iar pădurile, pășunile și apele erau folosite în comun; conducere colectivă: cnezi, juzi, „oamenii buni și bătrâni”.
Cnezat
Formațiune politică prestatală condusă de un cneaz; apare în Diploma ioaniților (cnezatele lui Ioan și Farcaș, în Oltenia).
Voievodat
Formațiune politică prestatală sub autoritatea unui voievod (ex.: Gelu, Glad, Menumorut; Litovoi, Seneslau).
Gesta Hungarorum
Cronica notarului anonim (Anonymus) al regelui Bela, scrisă în jurul anului 1200; menționează voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut (sfârșitul sec. IX).
Diploma cavalerilor ioaniți (1247)
Act al regelui Ungariei Béla al IV-lea: dăruiește ioaniților Țara Severinului cu cnezatele lui Ioan și Farcaș, dar lasă românilor pământul voievodului Litovoi; menționează și voievodatul lui Seneslau.
Invazia tătaro-mongolă (1241)
Marea invazie care a devastat spațiul românesc și Ungaria; după ea, Hoarda de Aur domină zona extracarpatică, iar presiunea maghiară scade.
Terra (țară)
Termen medieval pentru o regiune cu organizare proprie (Țara Severinului, Țara Litua, Țara Hațegului).

Notițele mele

Salvat local

Surse