De la proiectele de reformă din sec. XVIII și Constituția cărvunarilor la Tudor Vladimirescu (1821), domniile pământene, Akkerman, Adrianopol și Regulamentele Organice.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Sec. XVIII–începutul XIX: memorii boierești cer autonomie, domnie pământeană, reforme; 1822: Constituția cărvunarilor (Moldova, Ionică Tăutu).
1821: Tudor Vladimirescu, Proclamația de la Padeș (ianuarie), Cererile norodului românesc; intră în București (martie); este ucis de eteriști (27 mai 1821).
Rezultat: sfârșitul domniilor fanariote; 1822: domni pământeni (Grigore al IV-lea Ghica, Ioniță Sandu Sturdza).
1826: Akkerman (domni pe 7 ani); 1829: Adrianopol — protectorat rus, libertatea comerțului, raialele restituite, domni pe viață.
Regulamentele Organice: 1831 (Țara Românească), 1832 (Moldova), sub ocupație rusă (Kiseleff); separarea puterilor, domn ales pe viață, Adunare obștească.
Efect dublu: modernizare (buget, armată națională, administrație, justiție) și păstrarea privilegiilor boierești.
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
Sub regimul fanariot (din 1711 în Moldova și din 1716 în Țara Românească), boierii trimit memorii puterilor creștine: cer revenirea la domniile pământene, limitarea dominației otomane, reforme (memoriul din 1772, de exemplu, susținea unirea Moldovei cu Țara Românească). În Moldova, mica boierime elaborează Constituția cărvunarilor (1822, redactată de Ionică Tăutu, înaintată domnului Ioniță Sandu Sturdza): libertatea persoanei, egalitatea în fața legii, o adunare reprezentativă, Sfatul obștesc. Proiectul nu a fost aplicat.
Cauze: abuzurile și fiscalitatea regimului fanariot, situația grea a țăranilor. În ianuarie 1821 moare domnul fanariot Alexandru Suțu; boierii din Comitetul de Oblăduire îl aleg pe Tudor Vladimirescu, mic boier din Oltenia, să conducă acțiunea. Prin Proclamația de la Padeș (23 ianuarie 1821) el cheamă la luptă „adunarea norodului” (panduri și țărani). Programul principal sunt Cererile norodului românesc: reforme în administrație, justiție, învățământ, armată și autonomie reală față de Poartă. În martie 1821 Tudor intră în București și conduce țara câteva luni.
Între timp, Eteria, condusă de Alexandru Ipsilanti, trece în Moldova pentru a declanșa războiul de eliberare a Greciei. Tudor refuză să transforme țara în bază de atac împotriva otomanilor; eteriștii îl arestează și îl execută la Târgoviște (27 mai 1821). Intervenția otomană pune capăt mișcării, iar eteriștii sunt înfrânți.
Rezultat: Poarta renunță la domnii fanarioți; în 1822 numește domni pământeni: Grigore al IV-lea Ghica (Țara Românească) și Ioniță Sandu Sturdza (Moldova).
Ce a proclamat Tudor Vladimirescu la Padeș?
Convenția de la Akkerman (1826), impusă de Rusia Porții: domnii sunt aleși dintre boierii pământeni de Adunarea Divanului, pe 7 ani. Poarta nu o respectă; urmează războiul ruso-turc din 1828–1829 și ocupația rusă a Principatelor (până în 1834). Tratatul de la Adrianopol (1829), cu un act separat despre Principate: acestea rămân sub suzeranitatea Porții, dar intră sub protectoratul Rusiei; domnii devin pe viață; raialele (Turnu, Giurgiu, Brăila) revin Țării Românești; libertatea comerțului (sfârșitul monopolului otoman); se prevede reorganizarea internă prin regulamente noi. Administrația este condusă de guvernatorul rus Pavel Kiseleff.
Ce a stabilit Pacea de la Adrianopol (1829)?
Intră în vigoare în 1831 (Țara Românească) și 1832 (Moldova); au fost redactate de comisii boierești, sub control rusesc. Prevederi: o primă formă de separare a puterilor – domnul, ales pe viață, are puterea executivă și inițiativa legilor; Adunarea obștească votează legile; tribunalele judecă. Se introduc bugetul de stat și armata națională, se înființează arhivele statului, se reorganizează administrația și justiția, se pun bazele sistemului sanitar și școlar modern. Totuși, Regulamentele păstrează privilegiile boierimii și dau Rusiei posibilitatea de control (protectorat). Fiind aproape identice în cele două țări, au pregătit unirea instituțională.
Regulamentele Organice (1831 în Țara Românească, 1832 în Moldova): o primă formă de separare a puterilor, cu domn ales pe viață, Adunare obștească și tribunale.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Ce au adus Regulamentele Organice?
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la domn. Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]” Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Numiți un domnitor precizat în sursa A. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la comerț. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Menționați cele două Principate la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnitorul este preocupat de domeniul educației. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Prezentați alte două fapte istorice la care participă românii în perioada 1801-1864, în afara celor la care se referă sursele date. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”
Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1881-1918. Sursa A (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României): „Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și […]” Sursa B (K. Hitchins, Românii 1774-1866): „Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a […]”