Prezentați două acțiuni militare desfășurate de români în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1450-1550. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Secolele XIV–XV: Mircea, Iancu, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare
Lupte și tratate cu Ungaria, Polonia și Imperiul Otoman: Posada, Rovine, Nicopole, Sibiu, Belgrad, Vaslui, Războieni, politica lui Ștefan cel Mare.
- 26 min
- La BAC: I.7 · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
- Verificat pe bareme

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Mircea cel Bătrân (1386–1418): Rovine (1395; după unele surse 1394) contra lui Baiazid I; Nicopole (1396); tratat cu Polonia (Radom, 1389); Dobrogea trece sub otomani.
- 02
Iancu de Hunedoara: Sibiu (1442), Belgrad (1456) — caracter antiotoman, apărarea creștinătății.
- 03
Vlad Țepeș (1456–1462): refuză haraciul, campanie la sud de Dunăre, atacul de noapte (1462).
- 04
Ștefan cel Mare (1457–1504): Vaslui (10 ianuarie 1475), Războieni (26 iulie 1476), Codrii Cosminului (1497).
- 05
Diplomația lui Ștefan: apel la Occident, Athleta Christi, vasalitate față de Polonia (1485), tribut către Poartă (1486–1487).
- 06
Constantă: apărarea autonomiei prin luptă și diplomație (barem 2026: caracter antiotoman, relații cu state creștine).
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- XIV: Posada, apoi Rovine/Nicopole sub Mircea.
- XV, jumătatea I: Mircea, Alexandru cel Bun, Iancu (Sibiu).
- XV, jumătatea a II-a: Iancu (Belgrad), Țepeș, Ștefan (Vaslui, Războieni).
- Constantă: lupta antiotomană și diplomația pentru autonomie.
Mircea cel Bătrân
1389 (Radom, 10 decembrie): tratat de alianță cu Vladislav Jagiello al Poloniei, îndreptat împotriva Ungariei. Rovine: Mircea oprește expediția sultanului Baiazid I la nord de Dunăre; data este disputată (17 mai 1395, cea mai răspândită în istoriografia actuală, sau 1394 în manuale mai vechi); baremul nu cere data exactă. Nicopole (25 septembrie 1396): cruciada condusă de Sigismund de Luxemburg e înfrântă; Mircea participă. Mircea stăpânește Dobrogea (din 1388–1389); spre sfârșitul domniei (1415–1417, după sursă) Țara Românească acceptă suzeranitatea otomană (haraci anual) și Dobrogea trece sub otomani (1417, după alte surse 1420).
Alexandru cel Bun și Polonia
Alexandru cel Bun (1400–1432) recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Vladislav Iagello, la 12 martie 1402; omagiul este reînnoit ulterior, iar Moldova sprijină Polonia împotriva Ordinului teuton (Grunwald, 1410). În 1401 mitropolia Moldovei este recunoscută de Patriarhia din Constantinopol. Modelul BAC 2026 acceptă ca fapt din prima jumătate a sec. XV „Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei”.
Numește două aspecte ale cruciadei de la Nicopole.
Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș
Iancu (voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei): victoria de la Sibiu (1442) asupra lui Mezid-bei, Belgrad (1456) asupra lui Mahomed al II-lea. Vlad Țepeș (1456–1462): refuză tributul, atacă sudul Dunării, atacul de noapte de la Târgoviște (16–17 iunie 1462) asupra tabărei sultanului. Sultanul îl sprijină pe fratele său, Radu cel Frumos, care îi urmează la tron; Vlad este arestat de regele Ungariei, Matia Corvin.
Ștefan cel Mare
Domnia (1457–1504): consolidarea puterii, limitarea boierilor, ctitorii. Vaslui (10 ianuarie 1475): victorie asupra lui Soliman Hadâmbul; apel către conducătorii creștini; titlul Athleta Christi. Războieni / Valea Albă (26 iulie 1476): înfrângere în fața lui Mahomed al II-lea, dar Moldova rezistă. 1484: pierderea Chiliei și Cetății Albe. 1485: omagiu către Polonia (Colomeea); 1486–1487: pace cu otomanii și reluarea haraciului (anul diferă după sursă). 1497: Codrii Cosminului, victorie asupra lui Ioan Albert al Poloniei.

Ștefan cel Mare învinge la Vaslui (10 ianuarie 1475) și e înfrânt la Războieni (26 iulie 1476), dar Moldova rezistă. Atenție: Vaslui e victoria, Războieni înfrângerea.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Cine a învins la Vaslui și în ce an?
Ce titlu a primit Ștefan cel Mare de la papă?
Ce se cere la BAC
- Model BAC 2026, III: conflict militar în sudul Carpaților în sec. XIV (Posada, Rovine) + două aspecte; fapt din prima jumătate a sec. XV (Alexandru cel Bun și Polonia, Sibiu); punct de vedere despre diplomația din a doua jumătate a sec. XV (caracter antiotoman; relații cu state creștine).
- Model BAC 2026, I.7: asemănare între acțiuni (caracter antiotoman, caracter diplomatic).
- Sesiunile 2020–2024 nu au fost verificate individual; exemplele oficiale de mai sus provin din Modelul 2026 și din iunie 2025, var. 1 (subiect și barem citite direct).
Greșeli care costă puncte
- Vaslui / Războieni inversate.
- Rovine atribuit lui Ștefan.
- Dobrogea pusă pe seama lui Ștefan (ea a fost stăpânită de Mircea cel Bătrân).
- Punct de vedere formulat ca fapt.
Exersează pe itemi oficiali
Menționați o asemănare între două fapte istorice la care participă românii, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – secolul al XVI-lea, având în vedere: - prezentarea unui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1380-1400; - menționarea a două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456; - precizarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457-1500 și menționarea a două aspecte cu privire la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Numiți un domn al Țării Românești, precizat în sursa B. Sursa A (I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul): „Faza războaielor ofensive ale lui lancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la 1453, simbolul lumii creștine răsăritene […]” Sursa B (C. Mureșan, Iancu de Hunedoara): „În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie pusă și întorsătura pe care o […]”
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor în perioada 1463-1484. Sursa A (I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul): „Faza războaielor ofensive ale lui lancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la 1453, simbolul lumii creștine răsăritene […]” Sursa B (C. Mureșan, Iancu de Hunedoara): „În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie pusă și întorsătura pe care o […]”
Menționați conducătorul militar și lupta la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul): „Faza războaielor ofensive ale lui lancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la 1453, simbolul lumii creștine răsăritene […]” Sursa B (C. Mureșan, Iancu de Hunedoara): „În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie pusă și întorsătura pe care o […]”
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că victoria creștinilor determină retragerea turcilor. Sursa A (I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul): „Faza războaielor ofensive ale lui lancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la 1453, simbolul lumii creștine răsăritene […]” Sursa B (C. Mureșan, Iancu de Hunedoara): „În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie pusă și întorsătura pe care o […]”
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul): „Faza războaielor ofensive ale lui lancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la 1453, simbolul lumii creștine răsăritene […]” Sursa B (C. Mureșan, Iancu de Hunedoara): „În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie pusă și întorsătura pe care o […]”
Termeni-cheie
- Mircea cel Bătrân
- Domn al Țării Românești (1386–1418); a luptat la Rovine contra lui Baiazid I, a participat la Nicopole (1396); Dobrogea, stăpânită de el din 1388–1389, a trecut sub otomani la sfârșitul domniei.
- Rovine
- Lupta dintre Mircea cel Bătrân și sultanul Baiazid I (17 mai 1395; unele surse și manuale mai vechi dau 1394), în care expediția otomană la nord de Dunăre a fost oprită.
- Nicopole (1396)
- Cruciada creștină târzie înfrântă de otomani; Mircea cel Bătrân a participat alături de Sigismund de Luxemburg.
- Iancu de Hunedoara
- Voievod al Transilvaniei și conducător al luptei antiotomane (victorii: Sibiu 1442, Belgrad 1456).
- Vlad Țepeș
- Domn al Țării Românești (1456–1462); a refuzat haraciul, a atacat sudul Dunării, a întărit domnia.
- Ștefan cel Mare
- Domn al Moldovei (1457–1504); victorii la Vaslui (1475), Codrii Cosminului (1497); în 1476 înfrângere la Războieni (Valea Albă).
- Athleta Christi
- Titlu dat lui Ștefan cel Mare de papa Sixtus al IV-lea după victoria de la Vaslui, pentru apărarea creștinătății.
- Alexandru cel Bun
- Domn al Moldovei (1400–1432); recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei Vladislav Iagello (12 martie 1402); mitropolia Moldovei este recunoscută de Constantinopol (1401).
- Suzeranitate
- Relația de dependență a unui stat față de altul (Polonia, Poarta), cu păstrarea autonomiei interne.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Programa de examen Istorie (OMECTS 4800/2010), D.1
- Model BAC 2026, III – barem: Posada, Rovine, Alexandru cel Bun, Sibiu, acțiuni diplomatice în a doua jumătate a sec. XV
- Manualele școlare de Istorie, clasa a XII-a (aprobate MEN)