Aducerea lui Carol I, Războiul de Independență (1877–1878), Congresul de la Berlin, proclamarea Regatului (1881), modernizarea, răscoala din 1907, Tripla Alianță și Pacea de la București (1913).
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
10 mai 1866: Carol I, aprobat prin plebiscit, depune jurământul; Constituția din 1866; România = monarhie constituțională.
1877: Convenția cu Rusia (4/16 aprilie), declarația de război (29 aprilie), 9/21 mai proclamarea independenței (Kogălniceanu); Plevna (Grivița), Rahova, Smârdan, Vidin.
1878: Congresul de la Berlin: independența recunoscută (condiția art. 44), Dobrogea + Delta Dunării + Insula Șerpilor, dar sudul Basarabiei pierdut.
14/26 martie 1881: Regatul României; încoronare 10 mai 1881.
1883: tratat secret cu Austro-Ungaria (aderare la Tripla Alianță); 1907: răscoala țăranilor.
1913: România intră în al doilea război balcanic; Pacea de la București (Cadrilaterul: Durostor și Caliacra).
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
După înlăturarea lui Cuza, prințul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, sprijinit de Prusia și Franța, este aprobat prin plebiscit și proclamat domn; el depune jurământul la București la 10 mai 1866. Constituția din 1866 (model: Constituția belgiană din 1831) face din România o monarhie constituțională ereditară, cu separarea puterilor și vot cenzitar (vezi lecția despre Constituții). După apariția Partidului Național Liberal (1875) și a Partidului Conservator (1880), cele două partide alternează la guvernare, iar Carol devine arbitrul vieții politice.
Cauze: redeschiderea crizei orientale (1875–1876, răscoalele antiotomane din Balcani) și eșecul căii diplomatice. Guvernul Ion C. Brătianu semnează Convenția cu Rusia (București, 4/16 aprilie 1877): trupele ruse trec prin România spre Balcani, iar Rusia garantează integritatea teritorială. După bombardamentele otomane asupra orașelor de pe Dunăre, România declară război Imperiului Otoman (29 aprilie 1877), iar la 9/21 mai 1877 Mihail Kogălniceanu declară în Adunarea Deputaților: „suntem o națiune liberă și independentă”.
Rușii, înfrânți la Plevna, cer ajutorul armatei române; Carol I preia comanda trupelor româno-ruse de la Plevna. Românii cuceresc reduta Grivița 1 (30 august 1877), luptă la Rahova și Vidin; Plevna capitulează la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, iar la 12 ianuarie 1878 românii câștigă lupta de la Smârdan.
Pace: Tratatul de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878), încheiat fără România; Congresul de la Berlin (tratatul din 1/13 iulie 1878): art. 43 recunoaște independența cu condițiile din art. 44 (deosebirea de religie nu poate împiedica drepturile civile și politice) și art. 45 (România retrocedează Rusiei sudul Basarabiei – Cahul, Ismail, Bolgrad); art. 46 îi atribuie Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor. În 1879 a fost modificat art. 7 din Constituție; Germania, Franța și Anglia recunosc independența în 1880.
1877: armata română cucerește reduta Grivița 1 (30 august), Plevna capitulează la 28 noiembrie/10 decembrie, iar la 12 ianuarie 1878 românii câștigă lupta de la Smârdan.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Ce a hotărât Congresul de la Berlin în privința României?
Numește două fapte din relațiile internaționale 1875–1885.
Regatul: proclamat la 14/26 martie 1881; Carol I este încoronat rege la 10 mai 1881. Modernizarea („Belgia Orientului”): Banca Națională, moneda națională (leul), legi pentru industrie și învățământ, căi ferate, podul de la Cernavodă (Anghel Saligny, inaugurat în 1895). Probleme: inegalitățile din lumea rurală, care izbucnesc în răscoala țărănească din 1907 și arată nevoia reformei agrare și a votului universal. Alianțe: din teama de Rusia, România aderă la Tripla Alianță printr-un tratat secret cu Austro-Ungaria (Viena, 18/30 octombrie 1883), la care se alătură Germania. 1913: România intră în al doilea război balcanic, împotriva Bulgariei; prin Pacea de la București (august 1913) primește Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra).
Când a fost proclamat Regatul României?
Prezentați două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România. Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]” Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Numiți statul sub suzeranitatea căruia se afla România, precizat în sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Istoria României moderne): „Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la 1848, în Convenția de la […]”
Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Istoria României moderne): „Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la 1848, în Convenția de la […]”
Menționați un conducător al statului român și o acțiune desfășurată de acesta în domeniul comercial, la care se referă sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Istoria României moderne): „Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la 1848, în Convenția de la […]”
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la sistemul financiar din perioada 1867- 1880. Sursa (I. A. Pop, Istoria României moderne): „Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la 1848, în Convenția de la […]”
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Constituția din 1866, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (I. A. Pop, Istoria României moderne): „Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la 1848, în Convenția de la […]”
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în criza orientală, în perioada 1877-1878. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (I. A. Pop, Istoria României moderne): „Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la 1848, în Convenția de la […]”
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la convenția militară. Sursa A (I. A. Pop, Istoria României moderne): „După înlăturarea lui Cuza, se formează o locotenență domnească, având rolul de a rezolva repede problemele tronului vacant (rămas neocupat), […]” Sursa B (A. Cioroianu, Aproape un secol de dinastie): „Pe 16 aprilie 1877, România și Rusia încheiau o convenție militară, în urma căreia trupele rusești puteau traversa teritoriul românesc […]”