Marea Unire (1918) și România Mare

Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei în 1918, recunoașterea internațională (Saint-Germain, Neuilly, Trianon, Paris), reformele și încoronarea de la Alba Iulia.

24 min
La BAC: I.6 · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
Verificat pe bareme

Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

01
27 martie/9 aprilie 1918: Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România.
02
15/28 noiembrie 1918: Congresul General al Bucovinei (Cernăuți) votează unirea necondiționată.
03
18 noiembrie/1 decembrie 1918: Alba Iulia, Marea Adunare Națională (1.228 de delegați), Rezoluția de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului.
Truc: Trei provincii, trei hotărâri: Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia.
04
Recunoaștere: Saint-Germain (1919) — Bucovina; Trianon (4 iunie 1920) — Transilvania; Paris (28 octombrie 1920) — Basarabia.
05
Reforme: vot universal (1918), reforma agrară (1921), Constituția din 1923; încoronarea de la Alba Iulia (15 octombrie 1922).
06
Politică externă: Mica Înțelegere, alianța cu Polonia (1921), tratat cu Franța (1926); sprijin pentru Societatea Națiunilor.

1 din 7

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

Basarabia (27 martie/9 aprilie), Bucovina (15/28 noiembrie), Transilvania (18 noiembrie/1 decembrie 1918).
Tratate: Saint-Germain (1919), Neuilly (1919), Trianon (1920), Paris (1920).
Reforme: vot universal (1918), reforma agrară (1921), Constituția (1923).
Încoronare la Alba Iulia (1922).
Mica Înțelegere apără frontierele.

Contextul: prăbușirea imperiilor

2 min

În 1917–1918 se prăbușesc Imperiul Rus și Austro-Ungaria. Principiul autodeterminării (afirmat de președintele american Wilson în cele „14 puncte”, la începutul lui 1918) permite popoarelor să-și hotărască singure soarta. România iese din război cu o pace separată, dar reintră în luptă în noiembrie 1918 și se află, la final, în tabăra învingătorilor.

Unirea provinciilor

8 min o întrebare la final

Basarabia: la Chișinău se formează în 1917 Sfatul Țării, condus de Ion Inculeț. Acesta proclamă Republica Democratică Moldovenească (decembrie 1917), apoi independența ei față de Rusia (24 ianuarie/6 februarie 1918) și votează unirea cu România la 27 martie/9 aprilie 1918. Unioniști: Pantelimon Halippa, Constantin Stere.
Bucovina: în octombrie 1918 se formează la Cernăuți Consiliul Național Român, condus de Iancu Flondor. Congresul General al Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) proclamă unirea necondiționată cu Regatul României.
Transilvania: prin Declarația de la Oradea (29 septembrie/12 octombrie 1918), Partidul Național Român proclamă dreptul românilor la autodeterminare; la Arad se formează Consiliul Național Român Central (30 octombrie/12 noiembrie 1918). Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (18 noiembrie/1 decembrie 1918), cu 1.228 de delegați și peste 100.000 de participanți, votează Rezoluția de unire, citită de Vasile Goldiș. Până la integrarea deplină, Transilvania este condusă de Marele Sfat Național și de Consiliul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu.
La 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii.

Desen în caiet: o mulțime mare de oameni în haine de iarnă, adunată pe zăpadă în fața zidurilor și a porții unei cetăți, cu sănii și căruțe — 1 decembrie 1918: Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, cu 1.228 de delegați și peste 100.000 de participanți, votează Rezoluția de unire.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.

Ce hotărăște Rezoluția de la Alba Iulia?

Recunoașterea internațională

4 min o întrebare la final

La Conferința de pace de la Paris (1919–1920): Tratatul de la Saint-Germain (septembrie 1919, cu Austria) recunoaște unirea Bucovinei; Tratatul de la Neuilly (noiembrie 1919, cu Bulgaria) confirmă apartenența Cadrilaterului; Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920, cu Ungaria) recunoaște unirea Transilvaniei și a Banatului; Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920) recunoaște unirea Basarabiei. Teritoriul României crește de la 137.000 la circa 295.000 km²; la recensământul din 1930, populația depășea 18 milioane de locuitori.

Ce tratat a recunoscut unirea Bucovinei?

România Mare: construcția internă și externă

2 min o întrebare la final

Votul universal pentru bărbații de la 21 de ani (noiembrie 1918), reforma agrară (1921), Constituția din 1923.
Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba Iulia (15 octombrie 1922).
Mica Înțelegere (Cehoslovacia, Iugoslavia, România: 1921), alianța cu Polonia (1921), tratatul cu Franța (1926), sprijin pentru Societatea Națiunilor; diplomat: Nicolae Titulescu.

Ce a fost Mica Înțelegere?

Ce se cere la BAC

5 mincum apare la examen

Model BAC 2026, I.6: „două fapte ... 1918–1923” → barem: unirea Basarabiei / Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, Constituția din 1923 (cu două informații fiecare).
BAC august 2024, var. 3, III și BAC iunie 2025 rezervă, var. 5, III: „un fapt istoric la care participă românii în anul 1918 pentru realizarea României Mari” → barem: adoptarea deciziei de unire a Basarabiei cu România, Adunarea Națională de la Alba Iulia.
BAC iulie 2024, var. 10, II.6: argumentare cu fapte din România interbelică → barem: organizarea alegerilor pe baza votului universal, adoptarea Constituției din 1923.

Greșeli care costă puncte

2 mincapcanele de evitat

Basarabia și Bucovina unite „la 1 decembrie”.
Trianon (Ungaria) confundat cu Saint-Germain (Austria).
Date stil vechi / stil nou amestecate.
Prezentarea unirii fără organul care a votat-o (Sfatul Țării, Congresul General, Marea Adunare Națională).

Exersează pe itemi oficiali

0/2

2026 · Model · I.6

Prezentați două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923. Sursa A (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii […]” Sursa B (P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917): „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. […]”

2021 · Iunie · v02 · I.7

Menționați o asemănare între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918. Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României): „În deceniile patru și cinci ale secolului al XIX-lea, diferitele societăți și organizații revoluționare din Moldova, Țara Românească și Transilvania […]” Sursa B (N. Isar, Istoria modernă a românilor: 1774/1784-1918): „Spre deosebire de evenimentele din Moldova de la sfârșitul lunii martie, în Țara Românească s-a desfășurat o revoluție în înțelesul […]”

Termeni-cheie

Marea Unire: Unirea cu România a Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918), Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) și Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului (18 noiembrie/1 decembrie 1918).
Sfatul Țării: Organul reprezentativ al Basarabiei (format în 1917, condus de Ion Inculeț) care a votat unirea cu România la 27 martie/9 aprilie 1918.
Congresul General al Bucovinei: Adunare de la Cernăuți (15/28 noiembrie 1918) care a votat unirea necondiționată a Bucovinei cu România; Consiliul Național Român era condus de Iancu Flondor.
Rezoluția de la Alba Iulia: Hotărârea Marii Adunări Naționale (1.228 de delegați) din 18 noiembrie/1 decembrie 1918 prin care românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș s-au unit cu România; citită de Vasile Goldiș.
Consiliul Dirigent: Organul executiv provizoriu al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu, din decembrie 1918.
Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920): Tratatul de pace cu Ungaria care recunoaște unirea Transilvaniei și a Banatului cu România.
Tratatul de la Saint-Germain (septembrie 1919): Tratatul de pace cu Austria care recunoaște unirea Bucovinei cu România.
Mica Înțelegere: Alianță regională (1921) între Cehoslovacia, Iugoslavia și România împotriva revizionismului maghiar.

Notițele mele

Salvat local