Primitive și integrale

Primitive uzuale și forma lor compusă

Tabelul primitivelor uzuale, varianta lui cu u(x) în loc de x (u′·uⁿ, u′/u, u′·eᵘ, u′/(u² + a²)) și cum recunoști rapid forma potrivită.

  • 22 min
  • La BAC: Subiectul al III-lea (2)
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: Primitive uzuale și forma lor compusă
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    ∫ xⁿ = xⁿ⁺¹/(n + 1), ∫ 1/x = ln |x|, ∫ eˣ = eˣ, ∫ 1/(x² + a²) = (1/a)·arctg(x/a): patru rânduri care apar aproape la fiecare BAC.

  2. 02

    ∫ u′/u = ln |u|: dacă numărătorul e (aproape) derivata numitorului, ajustezi constanta și ai terminat.

    Truc: „Sus e derivata lui jos” ⇒ logaritm.

  3. 03

    Orice formulă din tabel rămâne adevărată cu u(x) în loc de x, dacă înmulțești cu u′(x).

  4. 04

    Verifici orice primitivă derivând-o: dacă iese funcția de sub integrală, e corectă.

  5. 05

    Atenție la domeniu: ln |x| pe intervale fără 0; formulele cu √(a² − x²) doar pentru |x| < a.

1 din 6

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

  • Tabelul de primitive se obține citind invers tabelul de derivate.
  • Cele mai folosite: puteri, , și , , , sinus și cosinus.
  • Forma compusă: în orice rând, se poate înlocui cu , cu condiția să apară factorul .
  • Cea mai frecventă la BAC: .
  • Orice primitivă se verifică prin derivare.

Tabelul primitivelor uzuale

6 min o întrebare la final

Pe fiecare interval pe care funcția este definită ( unde apare sub radical sau logaritm, în rest):

Cât este ∫ tg x dx pe (−π/2, π/2)?

Forma compusă (cu u(x))

4 min

Proprietate. Dacă este o primitivă a lui și este derivabilă, cu valori în domeniul lui , atunci este o primitivă a lui , pentru că .

  1. Identifici u
    Ce expresie apare „în interiorul” altei funcții sau la numitor? Aceea e candidatul pentru .
  2. Calculezi u′ și o cauți în integrală
    Dacă apare doar până la o constantă, înmulțești și împarți cu acea constantă.
  3. Aplici rândul din tabel
    Și verifici prin derivare.

Exemple rezolvate

8 min 2 întrebări la final

Exercițiu de tip BAC: liniaritate și tabel

Pe :

Verificare: .

Exercițiu de tip BAC: logaritm și arctangentă

Forma u′/u, pas cu pas

  1. Identifici u

    Numitorul: u = x² + 1

  2. Cauți u′ în integrală

    u′ = 2x, dar sus apare doar x, deci înmulțești și împarți cu 2

  3. Aplici rândul din tabel

    ½ ∫ u′/u dx = ½ ln(x² + 1) + C

  4. Verifici prin derivare

    (½ ln(x² + 1))′ = ½ · 2x/(x² + 1) = x/(x² + 1)

Prima integrală din exemplul de mai sus, desfăcută pe pași. Logaritmul se scrie fără modul pentru că x² + 1 este pozitiv.
BAC 2020, sesiunea specială, varianta 1, III.2.b

Funcțiile din enunț:

Arătați că integrala lui pe este .

Barem oficial: forma „jumătate din ” 3p, rezultatul 2p.

Exercițiu de tip BAC: compusă cu exponențială

Verificare: .

BAC 2026, model, III.2.b (forma u′/(2√u))

. Arătați că .

Barem oficial: primitiva 3p; valoarea 2p.

BAC 2023, sesiunea specială, varianta 6, III.2.b (forma u′/u)

, . Arătați că .

Barem oficial: forma și primitiva 3p; valoarea 2p.

Cât este ∫ 1/(x² − 4) dx?

Cât este ∫ 2ˣ dx?

Ce se cere la BAC

2 mincum apare la examen

  • Tabelul nu se cere separat, dar orice punct a) sau b) îl folosește: specială 2020, III.2.b (forma , rezultat ); august 2020, III.2.b (logaritm și arctangentă în aceeași integrală, rezultat , vezi lecția despre funcții raționale).
  • Cerința tipică „Arătați că ” se punctează: primitiva corectă (de regulă 3p) și valoarea (2p).

Greșeli care costă puncte

1 mincapcanele de evitat

  • (corect: ).
  • Factorul uitat la arctangentă sau la logaritmul diferenței de pătrate.
  • Semnul la (este ).
  • Modulul la logaritm omis acolo unde argumentul poate fi negativ.
  • Primitiva unui produs luată ca produs de primitive.

Termeni-cheie

Puteri
∫ xⁿ dx = xⁿ⁺¹/(n + 1) + C; pentru exponent real a ≠ −1, pe (0, +∞): ∫ xᵃ dx = xᵃ⁺¹/(a + 1) + C.
Inversul lui x
∫ (1/x) dx = ln |x| + C, pe orice interval care nu conține 0.
Exponențiala
∫ eˣ dx = eˣ + C; ∫ aˣ dx = aˣ/ln a + C, pentru a > 0, a ≠ 1.
Arctangentă
∫ 1/(x² + a²) dx = (1/a)·arctg(x/a) + C, a ≠ 0.
Diferența de pătrate
∫ 1/(x² − a²) dx = (1/(2a))·ln |(x − a)/(x + a)| + C, a ≠ 0, pe intervale care nu conțin ±a.
Trigonometrice
∫ sin x dx = −cos x + C; ∫ cos x dx = sin x + C; ∫ 1/cos²x dx = tg x + C; ∫ 1/sin²x dx = −ctg x + C.
Radicali
∫ 1/√(a² − x²) dx = arcsin(x/a) + C; ∫ 1/√(x² + a²) dx = ln(x + √(x² + a²)) + C.
Forma compusă
Dacă ∫ f(x) dx = F(x) + C, atunci ∫ f(u(x))·u′(x) dx = F(u(x)) + C; de exemplu ∫ u′/u = ln |u| + C.

Notițele mele

Salvat local

Surse