Subiectul I.A: cele cinci cerințe de înțelegere a textului
Cum rezolvi fiecare dintre cele 5 cerințe fixe de la I.A (sensul din text, informația din text, precizarea justificată cu o secvență, explicarea unui motiv, prezentarea în 30–50 de cuvinte): algoritm, formulare-model în enunț, ce acceptă baremul și exemple reale 2023–2026.
- 30 min
- La BAC: I.A
- De revizuit

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
1. Indică sensul → un sinonim contextual, în aceeași formă gramaticală, pentru cuvânt și pentru secvență: elogii → laude, în fiecare zi → zilnic.
Truc: Testul înlocuirii: pune sinonimul în propoziția din text; dacă sună firesc, e bun.
- 02
2. Menționează → informația exactă din text, nimic în plus, într-un enunț care reia cerința; dacă se cer două, dai exact două.
- 03
3. Precizează… justificând → un cuvânt-răspuns (atitudine, reacție) + citat exact între ghilimele care îl dovedește.
Truc: Răspuns + dovadă, ca la un proces: acuzația și proba.
- 04
4. Explică motivul → motivul cu „deoarece / pentru că” + 1–2 fraze de explicare nuanțată legate de text.
- 05
5. Prezintă în 30–50 de cuvinte → numești trăsătura (substantiv abstract: modestia) + dovada din zona cerută + interpretarea ei.
Truc: Nume → dovadă → de ce contează. Țintă: 38–45 de cuvinte.
- 06
Toate răspunsurile în enunțuri complete; nu lăsa nimic necompletat, pentru că forma se acordă chiar dacă răspunsul nu e corect sau complet.
- 07
Respectă limita din cerință („din finalul textului”, „din al treilea paragraf”) și ia informația din text, nu din cultura generală.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Cele 5 cerințe de la I.A sunt aceleași ca tip în fiecare an. Fiecare are o grilă fixă: 4 p conținut + 2 p formă.
- 1. Indică sensul → sinonim contextual, în aceeași formă gramaticală: elogii → laude, în fiecare zi → zilnic (model 2026).
- 2. Menționează → informația exactă din text, nimic în plus: Bistrița, oina, Sibiu.
- 3. Precizează …, justificând cu o secvență → un cuvânt-răspuns (2 p) + un citat exact, între ghilimele (2 p).
- 4. Explică motivul → motivul (2 p) + dezvoltare legată de text (2 p). Fără dezvoltare: 1 p.
- 5. Prezintă în 30–50 de cuvinte → numești trăsătura/atitudinea (2 p) + o dezvolți cu dovezi din text (2 p) + între 30 și 50 de cuvinte (1 p).
- Toate răspunsurile se scriu în enunțuri complete. Punctele de formă se dau chiar dacă răspunsul e greșit, deci nu lăsa nimic necompletat.
Grila comună a celor cinci cerințe
| Cerința | Conținut (4 p) | Formă (2 p) |
|---|---|---|
| 1. Sensul din text | 2 p cuvântul + 2 p secvența | 1 p enunț + 1 p corectitudine |
| 2. Informația din text | 4 p (una) sau 2 p + 2 p (două) | 1 p enunț + 1 p corectitudine |
| 3. Precizare + secvență | 2 p precizarea + 2 p secvența | 1 p enunț + 1 p corectitudine |
| 4. Explicarea motivului | 2 p motivul + 2 p explicare nuanțată (1 p încercare) | 1 p enunț + 1 p corectitudine |
| 5. Prezentare în 30–50 de cuvinte | 2 p precizarea + 2 p prezentare nuanțată (1 p încercare) | 1 p numărul de cuvinte + 1 p corectitudine |
Aceeași grilă la fiecare cerință
Înainte de a răspunde, recitește textul cu creionul în mână și pune lângă fiecare paragraf numărul cerinței care se referă la el. La cerințele cu limită („din finalul textului”) încadrează zona respectivă.
„Indică sensul din text al cuvântului X și al secvenței Y”
- Găsește cuvântul în text și citește toată propoziția
Sensul se stabilește în context, nu din dicționar. Un cuvânt polisemantic are în text un singur sens.
- Caută un sinonim care poate înlocui cuvântul chiar în propoziție
Testul înlocuirii: citește propoziția cu sinonimul tău. Dacă sună firesc și spune același lucru, ai răspunsul.
- Păstrează forma gramaticală
Aceeași parte de vorbire, același număr, aceeași articulare, aceeași persoană și același timp. Așa procedează exemplele din barem: elogii → laude, nesfârșita → nemărginita, înfricoșătoare → înspăimântătoare, îmi dau seama → constat, mi-am dat seama → am înțeles.
- Pentru secvență, dă un echivalent scurt
Secvența e de obicei o locuțiune; răspunsul-tip este un singur cuvânt: în stare → capabil, din când în când → uneori, peste tot → pretutindeni, tot timpul → mereu, pe larg → detaliat, pe timpuri → odinioară.
- Scrie ambele sensuri în enunț
O frază cu două părți legate prin iar sau două propoziții separate.
Cuvântul „elogii” are în text sensul de „laude”, iar secvența „în fiecare zi” are sensul de „zilnic”.
| Lucrarea | Cuvântul / secvența | Sensul din barem |
|---|---|---|
| Model 2026 | elogii / în fiecare zi | laude / zilnic |
| Iunie 2026 | bineînțeles / îmi dau seama | desigur / constat |
| August 2026 | înfricoșătoare / aduce alinare (în text: „putea aduce alinare”) | înspăimântătoare / liniști |
| Sesiunea specială 2026 | nesfârșita / în stare | nemărginita / capabil |
| August 2026, rezervă | severă / peste tot | aspră / pretutindeni |
| Model 2025 | depășit / pe larg | învechit / detaliat |
| Iunie 2025 | prielnic / pe timpuri | favorabil / odinioară |
| August 2025 | mi-am dat seama / greșit | am înțeles / incorect |
| August 2024 | pildă / din când în când | model, exemplu / uneori |
„Menționează …, utilizând informațiile din textul dat”
- Identifică exact ce se cere
Un nume (de revistă, de râu, de joc), o localitate, o durată, un obiect, un domeniu — sau „două” elemente.
- Ia informația din text, nu din cultura generală
„Utilizând informațiile din textul dat” înseamnă că răspunsul trebuie să existe în fragment.
- Scrie un enunț care reia cerința
Fără comentarii și fără informații în plus: fiecare cuvânt în plus e o ocazie de greșeală.
August 2026, rezervă: Jocul sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie este oina.
Model 2026: Două particularități ale limbajului din textele lui Arghezi sunt violența, specifică pamfletarului, și expresivitatea metaforică.
| Lucrarea | Cerința (pe scurt) | Răspunsul din barem | Punctaj |
|---|---|---|---|
| Model 2024 | publicațiile conduse de Ioan Slavici | Tribuna, Minerva | 2 p + 2 p |
| Iunie 2024 | revista la care lucrează Andriana Fianu | Gazeta literară | 4 p |
| August 2024, rezervă | râul descris de autoare | Bistrița | 4 p |
| Simulare 2025 | localitatea în care a funcționat universitatea în timpul războiului | Sibiu | 4 p |
| Iunie 2025, rezervă | vocația descoperită de Nichifor Crainic | vocația de bucătar | 4 p |
| Sesiunea specială 2026 | obiectul primit de Henri Coandă de la tatăl său | un zmeu | 4 p |
| August 2026 | orașele din care proveneau actorii refugiați | București, Craiova | 2 p + 2 p |
Ce înseamnă „utilizând informațiile din textul dat”?
„Precizează …, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă”
- Numește răspunsul printr-un cuvânt-cheie
Pentru o atitudine sau reacție, folosește un substantiv abstract ori un adjectiv: admirație, respingere, bunăvoință, bucurie, atitudine depreciativă, contemplativă, protectoare. Pentru profesie, pasiune sau domeniu: actriță, astronomia, teatrul, literatura.
- Alege secvența care conține dovada
O propoziție sau o frază scurtă, copiată exact, între ghilimele. Nu parafraza: parafraza nu e „secvență din text”.
- Leagă-le printr-un enunț
„… după cum reiese din secvența: «…».” / „…, așa cum arată secvența «…».”
La început, atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale este una depreciativă, de nepăsare, după cum reiese din secvența: „Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele”.
| Lucrarea | Ce se precizează | Răspunsul din barem | Secvența din barem |
|---|---|---|---|
| Model 2026 | atitudinea lui Arghezi față de manuscrise | depreciativă | „Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele” |
| Iunie 2026 | reacția familiei la primirea pachetului | bucurie | „A fost ca la pomul de Crăciun.” |
| Sesiunea specială 2026 | atitudinea copilului care privește marea | atitudine contemplativă | „Îmi plăcea foarte mult să stau pe țărm și să privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor.” |
| Iunie 2024 | cum vrea să se comporte Dimisianu în vizită | își propune să rămână tăcut | „Voi fi ochi și urechi, dar mut” |
| August 2024, rezervă | fenomenul care îi dă lui Bacovia tristețe | ploaia | „Când plouă e trist pe aici…” |
| August 2023 | atitudinea Mariei Banuș față de Bubi | respingere | „Când mă gândesc că o să vină Bubi la București mi se face rău.” |
Ce două lucruri cere „Precizează…, justificându-ți răspunsul”?
„Explică (un) motivul pentru care …”
- Găsește în text cauza
De obicei, ea apare în preajma faptului din cerință: înainte („deoarece…”) sau imediat după.
- Formulează motivul într-o propoziție cauzală
„X …, deoarece / pentru că / întrucât …” → aici iei cei 2 p pentru motiv.
- Nuanțează: adaugă 1–2 fraze despre context
Cum se vede motivul în text? Ce consecință are? Ce detalii îl susțin? → aici iei cei 2 p pentru explicarea nuanțată. O explicație de o frază generală primește 1 p („încercare de explicare”).
Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa, deoarece se dedicase în întregime familiei și casei de la Mărțișor. Paternitatea devenise pentru el o „rară vocație”, iar împrejmuirea, aleile, clădirile și plantațiile, făcute „cu munca și uneori cu brațele lui”, îi ocupau timpul pe care altădată îl petrecea în cafenea.
LucrareaMotivul din barem
| Lucrarea | Motivul din barem |
|---|---|
| Iunie 2026: de ce pleacă familia Pillat duminica din București | atmosfera încărcată a orașului |
| August 2026: de ce se refugiază Maria Filotti la Iași | declanșarea războiului |
| Sesiunea specială 2026: de ce vrea copilul să fie tăiat pomul | ca să nu mai provoace suferință vântului |
| August 2026, rezervă: de ce e surprinsă Leny Caler când îl vede pe Camil Petrescu | aspectul lui tineresc |
| Iunie 2025: de ce face Pârvan referire la originea numelui său | pentru a capta atenția |
| August 2025: de ce a lucrat doamna Marti până la o vârstă înaintată | pentru a-și asigura vechimea necesară pensionării |
„Prezintă, în 30-50 de cuvinte, …”
- Numește trăsătura sau atitudinea în prima propoziție
Printr-un substantiv abstract: modestia, sinceritatea, empatia, hărnicia, admirația, recunoștința. Asta aduce 2 p.
- Adaugă dovada din text
Un fapt sau un citat scurt din zona cerută („din finalul textului”, „din al treilea paragraf”).
- Interpretează dovada
O frază care arată cum dovada reflectă trăsătura. Dovada și interpretarea aduc cei 2 p pentru prezentarea nuanțată.
- Numără cuvintele
Țintă: 38–45. Sub 30 sau peste 50 pierzi 1 p.
O trăsătură morală a lui Arghezi, care reiese din finalul textului, este modestia. Deși era un mare poet, nu avea „imensa siguranță de sine” a unor contemporani mai slabi, se mira când era lăudat și nu îi plăcea să fie numit „Maestre”.
Din al treilea paragraf se desprinde sinceritatea lui Dinu Pillat. Acesta recunoaște deschis că nu are „nici măcar scuza de-a fi prea ocupat” pentru scrisorile sale întârziate și scurte. Se compară autoironic cu melcii, „închiși și lenți”, dar afectuoși.
Înainte de începerea cursului, atmosfera din sala „Odobescu” este animată. Sala este „ticsită” de studenți și de admiratori ai profesorului, care își împărtășesc păreri și fac aprecieri, într-o rumoare firească. Agitația încetează brusc abia la apariția lui Vasile Pârvan.
Cum arată o trăsătură numită corect la I.A.5?
Un set complet rezolvat: model 2026 (Ș. Cioculescu, Amintiri)
-
Cuvântul „elogii” are în text sensul de „laude”, iar secvența „în fiecare zi” are sensul de „zilnic”.
-
Două particularități ale limbajului din textele lui Arghezi sunt violența, specifică pamfletarului, și expresivitatea metaforică.
-
La început, atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale este una depreciativă, de nepăsare, după cum reiese din secvența: „Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele”.
-
Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa, deoarece se dedicase în întregime familiei și casei de la Mărțișor. Paternitatea devenise pentru el o „rară vocație”, iar împrejmuirea, aleile, clădirile și plantațiile, făcute „cu munca și uneori cu brațele lui”, îi ocupau timpul pe care altădată îl petrecea în cafenea.
-
O trăsătură morală a lui Arghezi, care reiese din finalul textului, este modestia. Deși era un mare poet, nu avea „imensa siguranță de sine” a unor contemporani mai slabi, se mira când era lăudat și nu îi plăcea să fie numit „Maestre”.
Ce se cere la BAC
Cerințele I.A din ultimele sesiuni (pe scurt) și cheia baremului:
- Iunie 2026, V6 (scrisoarea lui Dinu Pillat): 1. bineînțeles / îmi dau seama → desigur / constat; 2. domeniul studiului → literar / critica literară; 3. reacția familiei → bucurie + „A fost ca la pomul de Crăciun.”; 4. de ce pleacă duminica din oraș → atmosfera încărcată a orașului; 5. trăsătură morală a lui Dinu (paragraful 3) → sinceritate, sensibilitate.
- August 2026, V4 (Maria Filotti, Am ales teatrul): 2. București, Craiova; 3. actriță + „Din fericire, am început să joc”; 4. declanșarea războiului; 5. tăria de caracter, empatia, simțul datoriei.
- Sesiunea specială 2026, V3 (Amintiri despre anii de școală, Henri Coandă): 2. un zmeu; 3. atitudine contemplativă; 4. ca să nu mai provoace suferință vântului; 5. curiozitatea, sensibilitatea.
Greșeli care costă puncte
- Răspunsuri fără predicat („Laude, zilnic.”) → −1 p la fiecare cerință.
- La 3, precizare fără citat sau citat fără precizare → −2 p.
- La 4, doar motivul, fără explicație → −1 p.
- La 5, sub 30 sau peste 50 de cuvinte → −1 p; trăsătura fizică în locul celei morale → până la −4 p.
- Ignorarea limitei din cerință („din finalul textului”).
- Informații din cultura generală în locul celor din text.
Exersează pe itemi oficiali
Indică sensul din text al cuvântului elogii și al secvenței în fiecare zi. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”
Menționează două particularități ale limbajului din textele scrise de Arghezi, utilizând informațiile din textul dat. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”
Precizează atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”
Explică motivul pentru care Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Arghezi, așa cum reiese din finalul textului dat. Text: Șerban Cioculescu, Amintiri Început: „Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale. În vara aceluiași an l-am cunoscut, […]”
Indică sensul din text al cuvântului fanteziei și al secvenței tot timpul. Text: Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori Început: „Pe vremea când Marin Preda lucra la romanul Delirul, eram la Mogoșoaia împreună cu (Alexandru) Andrițoiu și regretatul Nicolae Ștefănescu, care scriau în colaborare un scenariu de film. […] Seara, invariabil la ora 21 fix, […]”
Menționează anotimpul în care se petrece întâmplarea relatată de Mircea Micu, utilizând informațiile din textul dat. Text: Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori Început: „Pe vremea când Marin Preda lucra la romanul Delirul, eram la Mogoșoaia împreună cu (Alexandru) Andrițoiu și regretatul Nicolae Ștefănescu, care scriau în colaborare un scenariu de film. […] Seara, invariabil la ora 21 fix, […]”
Precizează locul în care este ascunsă geanta lui Marin Preda, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. Text: Mircea Micu, Manuscrisul furat, în volumul Întâmplări cu scriitori Început: „Pe vremea când Marin Preda lucra la romanul Delirul, eram la Mogoșoaia împreună cu (Alexandru) Andrițoiu și regretatul Nicolae Ștefănescu, care scriau în colaborare un scenariu de film. […] Seara, invariabil la ora 21 fix, […]”
Termeni-cheie
- Sensul din text (I.A.1)
- Sensul pe care cuvântul sau secvența îl are în contextul dat; se indică printr-un sinonim contextual, de regulă în aceeași formă gramaticală.
- Sinonim contextual
- Cuvânt care poate înlocui termenul dat în propoziția din text fără să schimbe sensul (elogii → laude; în fiecare zi → zilnic).
- Informație din text (I.A.2)
- Un element factual luat strict din fragment (nume, loc, obiect, durată); 4 p pentru unul, 2 p + 2 p pentru două.
- Secvență semnificativă (I.A.3)
- Citat exact din text, între ghilimele, care dovedește răspunsul; 2 p separat de precizare.
- Explicare nuanțată (I.A.4)
- Motivul + legătura lui cu situația din text (cauze, consecințe, detalii); 2 p; o explicație sumară primește 1 p.
- Prezentare adecvată și nuanțată (I.A.5)
- Trăsătura/atitudinea numită este dezvoltată cu fapte sau citate din text; 2 p; încercarea de prezentare primește 1 p.
- Trăsătură morală
- Însușire de caracter (modestie, sinceritate, empatie, hărnicie, altruism, tărie de caracter), nu una fizică sau o stare trecătoare.
- Atitudine
- Felul în care cineva se raportează la o persoană sau la un lucru: admirație, respingere, bunăvoință, recunoștință, atitudine depreciativă, protectoare etc.
- Limita din cerință
- Precizarea zonei din text („din finalul textului”, „din al treilea paragraf”) din care trebuie extras răspunsul.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Model BAC 2026, E.a) real-tehnologic – subiect și barem (Ș. Cioculescu, Amintiri)
- BAC iunie–iulie 2026, varianta 6 – subiect și barem (Pia Pillat, Sufletul nu cunoaște distanțele)
- BAC iunie 2025, varianta 7 – subiect și barem (Grigore Băjenaru, Părintele „Geticei”)
- Celelalte subiecte și bareme E.a) real-tehnologic 2023–2026 citate în lecție