Textul dramatic: act, scenă, notații, conflict, comic
Structura textului dramatic (act, scenă, tablou), notațiile autorului și rolurile acceptate de barem, conflictul dramatic, replica, monologul și aparteul, caracterizarea în teatru, comicul și tipurile lui. Plus răspunsul-model la cerința „rolul notațiilor autorului”.
- 30 min
- La BAC: Subiectul al II-lea (rolul notațiilor autorului) · Subiectul al III-lea (tip D: text dramatic)
- De revizuit

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
Textul dramatic e scris pentru scenă: fără narator, acțiunea merge prin replici (dialog, monolog, aparteu); autorul intervine doar prin notații.
- 02
Structura: acte → scene (scenă nouă = intră sau iese un personaj); uneori tablouri (schimbare de decor). O scrisoare pierdută are 4 acte.
- 03
Rolurile notațiilor, după barem: „facilitarea transpunerii scenice / indicarea detaliilor scenografice / caracterizarea personajului etc.”
- 04
Conflictul dramatic e motorul acțiunii; în comedie e lipsit de gravitate și se termină fericit, prin compromis.
- 05
Tipurile comicului: de situație, de caracter, de limbaj, de nume, de moravuri, de intenție — fiecare dovedit cu un exemplu.
Truc: S-C-L-N-M-I: Scrisoarea pierdută (situație), Cațavencu (caracter), „Curat murdar!” (limbaj), Trahanache (nume), alegerile (moravuri), Caragiale (intenție).
- 06
Fără narator, caracterizezi prin replicile proprii, replicile celorlalți, notațiile autorului, lista personajelor, nume și fapte.
- 07
Iona nu e comedie: are amestecul tragicului cu comicul, trăsătură a teatrului modern.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- Textul dramatic e scris pentru scenă: fără narator, acțiunea se desfășoară prin replici (dialog, monolog, aparteu). Autorul intervine doar prin notațiile autorului.
- Structura: acte → scene (o scenă nouă începe când intră sau iese un personaj); uneori tablouri (schimbare de decor). O scrisoare pierdută are 4 acte, Iona are 4 tablouri.
- Rolurile notațiilor, după barem: „facilitarea transpunerii scenice / indicarea detaliilor scenografice / caracterizarea personajului etc.”
- Conflictul dramatic e motorul acțiunii. În comedie, conflictul e lipsit de gravitate și se încheie fericit.
- Tipurile comicului: de situație, de caracter, de limbaj, de nume, de moravuri, de intenție.
- „Rolul notațiilor autorului” e al doilea cel mai frecvent tip de cerință la Subiectul al II-lea (13 din 42, 2020–2026).
Structura și compoziția textului dramatic
| Element | Definiție | O scrisoare pierdută | Iona |
|---|---|---|---|
| lista personajelor | personajele, cu statut social sau rol | „Ștefan Tipătescu, prefectul județului”, „Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului permanent...” etc. | Iona, Pescarul I, Pescarul II |
| actul | etapă mare a acțiunii | 4 acte | — |
| tabloul | schimbare de decor / loc | — | 4 tablouri (gura peștelui, burta peștilor, ieșirea finală) |
| scena | delimitată de intrări / ieșiri | numeroase scene în fiecare act | — |
| indicația de timp și loc | cadrul acțiunii | „Acțiunea se petrece în capitala unui județ de munte, în zilele noastre.” | spațiu simbolic, timp nedeterminat |
Construcția subiectului: expozițiune – intrigă – desfășurare – punct culminant – deznodământ, la fel ca în epic. Diferența e că faptele se petrec sub ochii spectatorului, la timpul prezent, prin dialog.
Creație dramatică și spectacol; cronica de spectacol (programă, 2.3). Textul dramatic e „partitura” unui spectacol, pe care regizorul, actorii și scenograful o interpretează. Notațiile autorului sunt puntea dintre text și scenă. Cronica de spectacol e textul publicistic care prezintă și evaluează un spectacol: regia, interpretarea, scenografia și relația cu textul. La proba scrisă de la real nu a apărut ca cerință de eseu în 2020–2026, dar poate apărea ca text la prima vedere la Subiectul I.
Ce delimitează o scenă?
Notațiile autorului (didascaliile)
| Tip de notație | Exemplu (tipar) | Rol (formularea din barem) |
|---|---|---|
| decor, mobilier, lumină | „O cameră simplu mobilată... o etajeră cu volume legate frumos” (Gh. Ciprian, iunie 2024) | indicarea detaliilor scenografice |
| timp și loc | „A treia zi, la orele două după-amiază” (Al. Kirițescu, august 2024 rezervă) | facilitarea transpunerii scenice |
| intrări, ieșiri, mișcare scenică | „Deschide ușa din dreapta, dispare o clipă, apoi se întoarce.” | facilitarea transpunerii scenice |
| gesturi, mimică, ton | „(reteztor)”, „(alarmat)”, „(se ridică în capul oaselor...)” | caracterizarea personajului |
| portret, vârstă, vestimentație | „bărbat de patruzeci de ani, cioc, ochelari”; „e în cămașă, cu mânecile sumese și palmele murdare” | caracterizarea personajului (statut social, stare) |
| stări interioare | „Nu știe ce să facă cu pălăria.” | caracterizarea personajului (timiditate, jenă) |
Ce notație, ce rol
În fragmentul dat, notațiile autorului au rolul de a indica detaliile scenografice și de a caracteriza personajele. Decorul de la începutul actului, „încăpere strâmtă, săracă, dar curată” cu „maidan de gunoi” peste drum, fixează mediul sărac al mahalalei și facilitează transpunerea scenică. Notațiile din scena a doua dezvăluie indirect psihologia personajelor. Vulpașin „s-a oprit în prag, sfielnic” și „nu știe ce să facă cu pălăria”, gesturi care îi trădează timiditatea și sentimentele pentru Nastasia. Fata, în schimb, „îi întoarce spatele și iese, trântind ușa”. Gestul ei exprimă, fără cuvinte, respingerea și orgoliul. Notațiile înlocuiesc astfel vocea naratorului.
Conflictul dramatic
- Conflict principal / secundar. În O scrisoare pierdută, conflictul principal e lupta pentru putere dintre grupul Tipătescu–Trahanache–Zoe și Cațavencu, care o șantajează pe Zoe cu scrisoarea de amor. Conflictul secundar opune grupul lui Farfuridi și Brânzovenescu, care se tem de „trădare”, conducerii locale.
- Conflict exterior / interior. Iona are un conflict interior și existențial: omul și limitele condiției sale, singurătatea, căutarea libertății.
- În comedie, conflictul e comic: miza pare uriașă (onoarea, alegerile), dar e ridicolă. Totul se rezolvă prin compromis, iar finalul e fericit (festivitatea condusă chiar de Cațavencu).
Replica, dialogul, monologul, aparteul
| Formă | Rol | Exemplu |
|---|---|---|
| dialogul | modul de expunere dominant; avansează acțiunea, caracterizează | dialogurile Tipătescu–Pristanda |
| monologul | dezvăluie gândurile, conflictul interior | Iona e aproape în întregime un monolog: Iona vorbește cu sine, cu ecoul, cu peștii |
| aparteul | complicitate cu spectatorul; comic de intenție | replicile spuse „în parte” de personajele lui Caragiale |
| replica-tic | caracterizare prin repetiție | Trahanache: „Ai puțintică răbdare”; Pristanda: „Curat!” (până la „Curat murdar!”) |
Ce e aparteul?
Comicul și tipurile lui
Comicul apare din contrastul dintre aparență și esență, dintre pretenție și realitate, dintre cauză și efect. Mijloacele lui: ironia, umorul, satira, parodia, grotescul.
| Tip | Definiție | Exemplu din O scrisoare pierdută |
|---|---|---|
| de situație | întâmplări neașteptate, încurcături, răsturnări | scrisoarea se pierde, e găsită, furată, pierdută din nou, regăsită; Dandanache are și el o „scrisorică” |
| de caracter | defecte morale exagerate: demagogia, prostia, servilismul, ipocrizia | Cațavencu, demagogul; Pristanda, slugarnicul; Farfuridi, prostul fudul |
| de limbaj | greșeli de exprimare, nonsensuri, ticuri, deformarea neologismelor, tautologii | Farfuridi: „Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica...”; Pristanda: „famelie mare, renumerație mică”; Cațavencu: „Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire” |
| de nume | numele sugerează trăsătura | Trahanache (trahana, cocă moale, ușor de modelat); Pristanda (dans popular în care juci după cum ți se strigă); Cațavencu (cațaveică, haină cu două fețe); Farfuridi (farfara, om ușuratic); Brânzovenescu (brânză, moliciune) |
| de moravuri | satirizarea unor obiceiuri sociale | alegerile trucate, șantajul politic, adulterul tolerat |
| de intenție | atitudinea autorului față de personaje (ironie, satiră, simpatie) | Caragiale satirizează necruțător, dar privește cu simpatie personajul Cetățeanului turmentat |
Pe ce contrast se bazează comicul?
Caracterizarea personajelor în teatru
Fără narator, caracterizarea se face prin:
- replicile proprii (limbaj, ticuri, registru): Cațavencu, cu discursul umflat, plin de neologisme;
- replicile celorlalți: Tipătescu despre Cațavencu; Zoe despre Tipătescu;
- notațiile autorului: gesturi, mimică, ton, vestimentație;
- lista personajelor: statut social, funcții (Trahanache cumulează funcțiile de prezident al mai multor comitete);
- numele (comic de nume);
- faptele (șantajul, trădarea, compromisul).
Ce se cere la BAC
Subiectul al II-lea – „Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul/textul de mai jos.” Exemple: model 2026 (M. Sebastian, Jocul de-a vacanța), august 2026, var. 4, iunie 2025, var. 7 (G.M. Zamfirescu), sesiunea specială 2025, iunie–iulie 2024, var. 2 (Gh. Ciprian, Omul cu mârțoaga), august 2024 rezervă (Al. Kirițescu, Florentina), simulare 2024.
- Numește rolul (2p)„Notațiile autorului au rolul de a facilita transpunerea scenică, de a indica detaliile scenografice și de a caracteriza personajele.” Poți numi unul, dar două roluri bine ilustrate sunt mai sigure.
- Ilustrează fiecare rol cu o notație citatăDecor → scenografie; gest, mimică, ton → caracterizare; intrări și ieșiri → mișcare scenică.
- Interpretează gestulCe trădează gestul? (timiditate, ostilitate, ipocrizie, autoritate). Asta face prezentarea „nuanțată” (4p).
Subiectul al III-lea, tip D (6 apariții): „particularități ale unei comedii studiate” (iunie 2020, iunie 2022), „...ale unui text dramatic studiat” (sesiunea specială 2024, august 2025, iunie 2021 rezervă), „...ale unui text dramatic postbelic studiat” (model 2024). Reperul 3 dă ca exemple: „acțiune, personaj, notațiile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.”. Planul complet e în Eseul despre textul dramatic.
Greșeli care costă puncte
- „Naratorul” într-un text dramatic. Nu există narator. Spune „autorul, prin notații” sau „dramaturgul”.
- Rolul nenumit. Să descrii notațiile fără să spui „au rolul de a...” costă 2 puncte.
- Doar decorul. Dacă fragmentul are și gesturi sau ton, folosește-le pentru caracterizare, care e partea „nuanțată”.
- Tipuri de comic fără exemplu. Comicul de limbaj se dovedește doar cu o replică.
- „Iona e o comedie.” Vezi lecția Genuri și specii.
Schema de recapitulare
- Structură: listă de personaje→acte→scene (intrări/ieșiri); tablouri (decor)
- Notații: decor, timp/loc, mișcare scenică, gesturi/mimică/ton, portret → roluri: transpunere scenică, detalii scenografice, caracterizare
- Conflict: principal/secundar, exterior/interior; comic (fără gravitate, final fericit)
- Replici: dialog, monolog, aparteu, replică-tic
- Comic: de situație, de caracter, de limbaj, de nume, de moravuri, de intenție; ironie, umor, satiră
Termeni-cheie
- Actul
- Unitate mare de structură a textului dramatic, care cuprinde o etapă a acțiunii; se împarte în scene.
- Scena
- Subdiviziune a actului, delimitată de intrarea sau ieșirea unui personaj.
- Tabloul
- Subdiviziune marcată de schimbarea decorului sau a locului acțiunii (Iona are patru tablouri).
- Notațiile autorului
- Indicațiile scenice ale dramaturgului (didascalii): decor, timp, gesturi, mimică, ton, mișcare scenică, lista personajelor.
- Conflictul dramatic
- Confruntarea dintre personaje, idei sau forțe, care declanșează și susține acțiunea dramatică.
- Replica
- Unitatea de bază a dialogului dramatic: ceea ce spune un personaj la un moment dat.
- Monologul dramatic
- Replică amplă, rostită de un personaj singur sau fără să aștepte răspuns, care îi dezvăluie gândurile.
- Aparteul
- Replică rostită „în parte”, auzită de spectatori, dar nu de celelalte personaje de pe scenă.
- Comicul
- Categorie estetică bazată pe contrastul dintre aparență și esență, dintre ce pretinde personajul că este și ce este.
- Comicul de limbaj
- Râsul provocat de exprimarea personajelor: greșeli, ticuri verbale, nonsensuri, deformări ale neologismelor.
- Comicul de nume
- Numele personajului sugerează ironic trăsătura lui (Trahanache, Pristanda, Cațavencu).
- Parabola dramatică
- Text dramatic cu sens alegoric, în care o întâmplare simplă ilustrează o idee generală despre condiția umană (Iona).
Notițele mele
Salvat localSurse
- Programa de examen, profil real (Anexa 2 la OMEN 4923/2013), competența 2.3
- BAC model 2026, Subiectul al II-lea (M. Sebastian, Jocul de-a vacanța) + barem
- BAC iunie–iulie 2024, var. 2, Subiectul al II-lea (Gh. Ciprian, Omul cu mârțoaga) + barem
- BAC iunie 2025, var. 7, Subiectul al II-lea (G.M. Zamfirescu, Domnișoara Nastasia) + barem
- BAC august 2025, var. 9, Subiectul al III-lea (text dramatic) + barem
- G. Ibrăileanu, studiul despre numele proprii în opera comică a lui Caragiale (sursa interpretărilor de nume)