Trăsăturile democrației și ale totalitarismului, comunismul sovietic, fascismul italian, nazismul: ce au în comun, prin ce diferă, cu date și personaje.
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Democrația: alegeri libere, pluripartidism, separarea puterilor, drepturi și libertăți. Totalitarismul: partid unic, lider, ideologie oficială, poliție politică, propagandă.
Truc: Democrație = mai multe voci; totalitarism = una singură.
Rusia / URSS: lovitura de stat bolșevică (1917, Lenin), URSS (1922), Stalin: plan cincinal, colectivizare, Gulag, Marea Teroare (1936–1938).
Italia fascistă: Mussolini, Marșul asupra Romei (1922), partid fascist unic, corporatism (legea din 1926).
Germania nazistă: Hitler cancelar (30 ianuarie 1933), NSDAP, antisemitism, Legile de la Nürnberg (1935), Holocaustul.
Trăsături comune: partid unic, lider, teroare, propagandă, cenzură, eliminarea opoziției.
Diferențe: comunismul = eliminarea proprietății private, lupta de clasă; fascismul și nazismul = naționalism agresiv, rasism (la nazism), anticomunism.
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
| Democrație | Totalitarism | |
|---|---|---|
| Putere | Suveranitatea poporului | Partid unic și lider |
| Alegeri | Libere, pluripartidism | Controlate sau inexistente |
| Drepturi | Garantate | Suprimate |
| Presă | Liberă | Cenzurată, propagandă |
| Opoziție | Legală | Eliminată prin teroare |
| Puteri | Separate | Concentrate |
Manualele definesc totalitarismul ca organizarea societății în care statul controlează toate aspectele vieții sociale și individuale. Toate regimurile totalitare au suprimat drepturile și libertățile, au lichidat opoziția, au impus partidul unic, au practicat cultul liderului și au creat o poliție politică (Ceka / NKVD / KGB în URSS, Gestapo în Germania, Securitatea în România comunistă).
Democrație: alegeri libere, pluripartidism, drepturi garantate. Totalitarism: partid unic și lider, alegeri controlate sau inexistente, opoziție eliminată prin teroare.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Care sunt două trăsături ale unui regim totalitar?
25 octombrie / 7 noiembrie 1917: lovitura de stat bolșevică, condusă de Lenin. Decembrie 1922: se creează URSS. După moartea lui Lenin (1924), Stalin devine liderul absolut. Politici: planuri cincinale (primul, 1928–1932), industrializare, colectivizare, represiune prin poliția politică (NKVD) și Gulag, Marea Teroare (1936–1938), cu marile procese-spectacol începute în 1936. Cult al personalității.
Benito Mussolini a înființat mișcarea fascistă în 1919; în 1922, prin Marșul asupra Romei, preia puterea. În câțiva ani instituie dictatura: partid fascist unic, cenzură, poliție politică, corporatism (legea asupra corporațiilor, 1926), cult al „Ducelui”.
Ce eveniment aduce fascismul la putere în Italia?
Adolf Hitler (NSDAP) este numit cancelar la 30 ianuarie 1933. După incendierea Reichstagului (1933), de care naziștii îi acuză pe comuniști, Hitler capătă puteri discreționare; la 2 august 1934 preia și funcția de președinte și se proclamă Führer. Politica rasială: Legile de la Nürnberg (15 septembrie 1935), Noaptea de cristal (9–10 noiembrie 1938), apoi Holocaustul. Politică externă expansionistă: Anschluss (anexarea Austriei, 1938), apoi război (1939).
Când a ajuns Hitler cancelar și ce a urmat?
Numiți formațiunea politică precizată în sursa B. Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la Hrușciov. Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”
Menționați câte un spațiu istoric la care se referă sursa A, respectiv sursa B. Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că liderul politic se consideră fondatorul unei economii moderne. Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”
Prezentați două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea. Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”
Menționați o constantă în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România postbelică, în perioada 1946-1947. Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”