Secolul XX: între democrație și totalitarism

Democrația interbelică în România și extremismul

Votul universal, reforma agrară, Constituția din 1923, partidele, guvernarea țărănistă, criza economică, Carol al II-lea și mișcarea legionară.

  • 24 min
  • La BAC: I.6 · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
  • Verificat pe bareme
Ilustrație: Democrația interbelică în România și extremismul
Ilustrație generată pentru ZECE (artistică, nu o planșă științifică: pentru detalii exacte vezi schemele din lecție).

ții minte doar fișa asta și ești acoperit

Fișa de aur

  1. 01

    După 1918: vot universal masculin (decret 14 noiembrie 1918), reforma agrară (1921), Constituția din 1923 — democrație parlamentară cu pluripartidism.

  2. 02

    Partide principale: PNL (Ion I. C. Brătianu), PNȚ (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, 1926), PCdR (1921, scos în afara legii în 1924).

  3. 03

    1928–1930: guvernul PNȚ condus de Iuliu Maniu; criza economică mondială (1929–1933) lovește țara.

  4. 04

    1930: revenirea lui Carol al II-lea; regele manifestă tendințe autoritare (1930–1938) și slăbește partidele.

  5. 05

    Extremismul: Legiunea Arhanghelului Mihail (Codreanu, 1927) → Garda de Fier (1930); violență politică (asasinarea premierului I. G. Duca, 1933).

  6. 06

    Limitele democrației (manual): dominația partidelor mari, frauda și violența electorală, autoritarismul regelui, slaba cultură politică, admiratorii dictatorilor.

1 din 7

Pe scurt

2 minesențialul, de recitit oricând

Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie

  • Democrație parlamentară: vot universal masculin (1918), Constituția din 1923, partide, alegeri.
  • Reforme: reforma electorală (1918), reforma agrară (legile din 1918–1921).
  • Partide: PNL, PNȚ, Partidul Poporului, PCdR (scos în afara legii în 1924), Legiunea.
  • 1930: Carol al II-lea; 1933: criza, Grivița, asasinarea lui Duca.
  • Slăbiciuni: fraudă electorală, rege autoritar, extremism.

Reformele și democrația

5 min

La 14 noiembrie 1918, la Iași, regele Ferdinand semnează decretul-lege privind votul universal, egal, direct, secret și obligatoriu pentru bărbații de peste 21 de ani (fără militari și funcționari publici); femeile nu primesc drept de vot. Numărul alegătorilor crește de la circa 101 000 de alegători direcți (1911) la circa 3 milioane (1920). Urmează reforma agrară (legile din 1918–1921; reforma din 1921) și Constituția din martie 1923, adoptată de un parlament cu majoritate liberală. Se realizează unificarea administrativă a țării.

Regimul este parlamentar, dar are limite: dominația partidelor mari, frauda și violența electorală, tendințele autoritare ale lui Carol al II-lea (1930–1938), slaba cultură politică democratică. Legea electorală din 1926 („prima electorală”) dădea majoritatea parlamentară partidului care obținea 40% din voturi.

Desen în caiet: un topograf cu un instrument pe trepied și ajutoare cu jaloane și un lanț de măsurat împart un câmp în loturi marcate cu țăruși, privite de țărani în haine tradiționale

După votul universal pentru bărbați (decretul din 14 noiembrie 1918) urmează reforma agrară (legile din 1918–1921) și Constituția din martie 1923.

Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.

Partidele politice

6 min o întrebare la final

PNL
Lideri
Ion I. C. Brătianu
Orientare
liberal
PNȚ (1926)
Lideri
Iuliu Maniu, Ion Mihalache
Orientare
țărănist, democrat
Partidul Poporului
Lideri
Alexandru Averescu
Orientare
—
PSD (1927)
Lideri
Constantin Titel-Petrescu
Orientare
social-democrat
PCdR (1921)
Lideri
(ilegal din 1924)
Orientare
comunist, secție a Internaționalei Comuniste
LANC (1923)
Lideri
A. C. Cuza
Orientare
extremă dreaptă, antisemit
Legiunea / Garda de Fier (1927 / 1930)
Lideri
Corneliu Zelea Codreanu
Orientare
extremă dreaptă
1 / 7

PNȚ rezultă din fuziunea (1926) a Partidului Național Român cu Partidul Țărănesc. Partidul Comunist din România a fost înființat în mai 1921 și scos în afara legii în 1924, din cauza propagandei antiromânești și a nerecunoașterii statului unitar.

Ce a fost Legiunea Arhanghelului Mihail?

1928–1933: guvernarea țărănistă, criza, Carol al II-lea

2 min 2 întrebări la final

1928–1930: guvernul PNȚ condus de Iuliu Maniu. 1929–1933: criza economică mondială. 1930: Carol al II-lea, care renunțase la tron în 1925, revine din exil și devine rege; începe o perioadă de tensiuni între rege și partide. 16 februarie 1933: greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (București). 1933: prim-ministrul I. G. Duca este asasinat de legionari.

Cine a condus guvernul PNȚ din 1928–1930?

Care a fost efectul crizei economice 1929–1933 în România?

Extremismul

4 min

Legiunea Arhanghelului Mihail (1927) și gruparea ei paramilitară Garda de Fier (1930): naționalism agresiv, antisemitism, antiliberalism, violență (asasinatul politic). Interzisă în 1933, Legiunea se reface în 1935 ca Partidul „Totul pentru Țară”. Alte formațiuni extremiste: LANC (A. C. Cuza, 1923), din care se formează în 1935 Partidul Național Creștin (Goga–Cuza).

La alegerile din 20 decembrie 1937 niciun partid nu obține majoritatea (PNL 35,9%, PNȚ 20,4%, „Totul pentru Țară” 15,6%). Carol al II-lea numește guvernul Goga–Cuza (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938), cu program antisemit, după care instaurează dictatura regală.

Ce se cere la BAC

3 mincum apare la examen

  • I.6: „două fapte istorice desfășurate în statul român în perioada 1918–1923” (Model 2026): reforma agrară 1921, Constituția din 1923, unirea provinciilor.
  • Eseu: BAC august 2021, var. 4 cere „un aspect referitor la Constituția din 1923” → barem: are caracter democratic, respectă principiul separării puterilor în stat; BAC august 2020, var. 3 cere precizarea Constituției adoptate în primele trei decenii ale secolului (1923).
  • I.7 / II: asemănare între două practici politice (pluripartidism, alegeri).

Greșeli care costă puncte

2 mincapcanele de evitat

  • Date amestecate: 1918 (votul universal), 1921 (reforma agrară), 1923 (Constituția), 1927 (Legiunea), 1930 (Carol al II-lea).
  • Prezentarea interbelicului fără slăbiciuni (cerința poate cere ambele fețe).
  • Maniu numit liberal; Brătianu numit țărănist.
  • Să spui că votul universal din 1918 includea femeile: nu le includea.
  • Lipsa conectorilor în argumente.

Exersează pe itemi oficiali

0/1
2021 · Simulare · I.6

Prezentați două practici politice democratice utilizate în România, în secolul al XX-lea. Sursa A (M. Lynch, Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964): „Nu există unanimitate de opinii în judecarea succesorilor lui Lenin. [...] Între 1924-1953, figura lui Stalin a căpătat proporții eroice […]” Sursa B (M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945): „Până în 1926 Mussolini își împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur și simplu decrete. […]”

Termeni-cheie

Pluripartidism
Existența mai multor partide politice care se întrec la alegeri; trăsătură a democrației interbelice (1918–1938).
Votul universal (1918)
Decretul-lege din 14 noiembrie 1918 (Iași): vot universal, egal, direct, secret și obligatoriu pentru bărbații de peste 21 de ani; femeile nu votau.
Partidul Național Liberal (PNL)
Partidul condus de Ion I. C. Brătianu (prim-ministru 1922–1926 și 1927), care a format cele mai multe guverne interbelice.
Partidul Național Țărănesc (PNȚ)
Partid format în 1926 din fuziunea Partidului Național Român (Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc (Ion Mihalache).
Reforma agrară
Legile agrare din 1918–1921 (reforma din 1921): exproprierea marilor proprietăți și împroprietărirea țăranilor, după Marea Unire.
Legiunea Arhanghelului Mihail
Mișcare de extremă dreaptă înființată de Corneliu Zelea Codreanu în 1927 (Garda de Fier din 1930); antisemită, antidemocratică, violentă.
Carol al II-lea
Rege al României (1930–1940); tendințe autoritare din 1930, dictatura regală din 1938.
Criza economică 1929–1933
Criză mondială cu efecte grave în România: scăderea prețurilor, șomaj, tulburări sociale (greva de la Atelierele Grivița, 16 februarie 1933).

Notițele mele

Salvat local

Surse