Numiți formațiunea politică, precizată în sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Instaurarea comunismului în România (1944–1947)
De la 23 august 1944 la abdicarea regelui: armistițiul, guvernul Groza, reforma agrară, alegerile din 1946, Tratatul de pace, preluarea totală a puterii.
- 24 min
- La BAC: I.6 · Subiectul al II-lea · Subiectul al III-lea
- Verificat pe bareme

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
23 august 1944: ieșirea din alianța cu Germania; 12 septembrie 1944: armistițiul (Moscova): despăgubiri, Comisia Aliată de Control, ocupație sovietică.
- 02
6 martie 1945: guvernul Petru Groza, impus de Moscova; reforma agrară (decret-lege, 23 martie 1945).
- 03
Octombrie 1945: Conferința Națională a PCR; Gheorghiu-Dej, secretar general (sursa Model BAC 2026).
- 04
19 noiembrie 1946: alegeri falsificate; BPD proclamat câștigător (oficial 69,81%); în realitate rezultatele au fost inversate.
- 05
10 februarie 1947: Tratatul de pace de la Paris; iulie 1947: Tămădău, PNȚ dizolvat (29 iulie); 30 decembrie 1947: abdicarea regelui Mihai, Republica Populară Română.
- 06
Februarie 1948: PCR absoarbe PSD → Partidul Muncitoresc Român; pluralismul politic dispare.
Pe scurt
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
- 1944: 23 august, armistițiul din 12 septembrie.
- 1945: guvernul Groza, reforma agrară, consolidarea PCR, greva regală.
- 1946: alegeri falsificate.
- 1947: Tratatul de pace, desființarea PNȚ, abdicarea regelui.
- 1948: PMR; dispar ultimele urme de pluralism.
1944: armistițiul și tutela sovietică
La 23 august 1944, regele Mihai I, sprijinit de liderii politici și de ofițeri, îl arestează pe Antonescu; România trece de partea Națiunilor Unite. Trupele sovietice intră în București la 30 august. Convenția de armistițiu este semnată la Moscova abia la 12 septembrie 1944, când sovieticii controlau deja țara: România plătește URSS despăgubiri de 300 de milioane de dolari, în mărfuri, în șase ani, acceptă Comisia Aliată de Control (sub conducerea comandamentului sovietic), iar Dictatul de la Viena este declarat nul. Armata română luptă împotriva Germaniei pe Frontul de Vest până la 12 mai 1945.
1945: guvernul Groza
Guvernele conduse de generalul Constantin Sănătescu și de generalul Nicolae Rădescu (din 6 decembrie 1944) sunt subminate de comuniști (greve „spontane”, înlăturarea prefecților, campanii de presă). Prin intervenția directă a lui Andrei Vîșinski la regele Mihai, este impus guvernul Petru Groza (6 martie 1945). Reforma agrară (decret-lege din 23 martie 1945) expropriază fără despăgubire proprietățile de peste 50 ha. Consolidarea PCR: Conferința Națională din octombrie 1945, cu Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general, Ana Pauker și Teohari Georgescu secretari (sursa Model BAC 2026).
Guvernul nu este recunoscut de SUA și Marea Britanie, iar regele declanșează, la 23 august 1945, „greva regală”, refuzând să semneze actele guvernului. Conferința de la Moscova a miniștrilor de externe (16–26 decembrie 1945) hotărăște includerea în guvern a câte unui reprezentant al PNȚ și al PNL — Emil Hațieganu și Mihail Romniceanu, cu influență neînsemnată —, în schimbul recunoașterii guvernului Groza de către SUA și Marea Britanie.
Cine era prim-ministru din 6 martie 1945?
1946–1947: alegerile și Tratatul de pace
Legea electorală din 1946 desființează Senatul și acordă drept de vot femeilor. Alegerile din 19 noiembrie 1946: Ministerul de Interne controlat de comuniști organizează scrutinul; oficial, BPD obține 69,81% (PNȚ 12,88%), dar în realitate rezultatele au fost inversate. Guvernul Groza continuă (1 decembrie 1946). Tratatul de pace de la Paris (10 februarie 1947): Dictatul de la Viena este nul, frontiera cu Ungaria e cea din 1938, iar frontiera cu URSS rămâne cea din iunie 1940. În iulie 1947, diversiunea de la Tămădău (încercarea unor lideri PNȚ de a pleca în Occident) este pretextul arestării conducerii PNȚ; partidul este dizolvat la 29 iulie 1947, iar Iuliu Maniu și Ion Mihalache sunt condamnați la închisoare pe viață. PNL-Brătianu își suspendă activitatea (august 1947); la 5 noiembrie 1947, Ana Pauker îl înlocuiește pe Gheorghe Tătărescu la Externe. 30 decembrie 1947: abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române. În februarie 1948 (congresul din 21–23 februarie), PCR absoarbe PSD și formează Partidul Muncitoresc Român.

Alegerile din 19 noiembrie 1946, organizate de Ministerul de Interne controlat de comuniști: oficial, BPD obține 69,81%, dar în realitate rezultatele au fost inversate.
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Ce a stabilit Tratatul de pace de la Paris din 1947 pentru România?
Ce arată dovezile descoperite după 1989 despre alegerile din 1946?
Ce se cere la BAC
- Model BAC 2026, II: sursă despre alegerile din 1946: II.1 (prim-ministru: Groza), II.3 (formațiunea politică și acțiune în 1945), II.4 (două informații despre situația economică), II.5 (punct de vedere despre alegerile din 1946, cu informații din sursă), II.6 (argument: consolidarea regimului în stalinism).
- BAC 2026, sesiunea specială, var. 2, I: sursa A despre decretul-lege din 23 martie 1945 → I.1 barem: guvernul / guvernul condus de P. Groza; I.5 cauză–efect (confiscarea utilajelor → centrele de mașini agricole, pas spre colectivizare).
- I.6: „două fapte ... 1944–1947”; eseu: cauza Constituției din 1948 (Model BAC 2020, barem: instaurarea Republicii Populare Române, instaurarea regimului totalitar).
Greșeli care costă puncte
- Alegerile din 1946 prezentate ca „democratice”.
- Groza confundat cu Gheorghiu-Dej.
- Rolul Ministerului de Interne omis.
- Datele: 1944, 1945, 1946, 1947 amestecate.
Exersează pe itemi oficiali
Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Menționați conducătorul guvernului impus de sovietici și o acțiune desfășurată de acest guvern, precizate în sursa dată. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la regele Mihai I. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul comunist din România utilizează practici politice totalitare în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Numiți prim-ministrul României, precizat în sursa dată. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În vara și toamna anului 1945, Partidul Comunist s-a consolidat, pe măsură ce lupta politică s-a intensificat. Liderii comuniști și-au […]”
Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele prezentate în sursa dată. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În vara și toamna anului 1945, Partidul Comunist s-a consolidat, pe măsură ce lupta politică s-a intensificat. Liderii comuniști și-au […]”
Termeni-cheie
- Convenția de armistițiu (12 septembrie 1944)
- Semnată la Moscova cu URSS, SUA și Marea Britanie: despăgubiri de 300 de milioane de dolari către URSS (în mărfuri, în șase ani), Comisia Aliată de Control, Dictatul de la Viena declarat nul.
- Guvernul Petru Groza (6 martie 1945)
- Guvern procomunist impus prin intervenția directă a lui Andrei Vîșinski la regele Mihai; deschide drumul comunizării României.
- Reforma agrară din 1945
- Decretul-lege din 23 martie 1945: exproprierea, fără despăgubire, a proprietăților de peste 50 ha și împroprietărirea țăranilor; pas spre colectivizarea de mai târziu.
- Greva regală
- Refuzul regelui Mihai, din 23 august 1945, de a semna actele guvernului Groza, nerecunoscut de SUA și Marea Britanie.
- Conferința de la Moscova (16–26 decembrie 1945)
- Reuniunea miniștrilor de externe ai SUA, Marii Britanii și URSS: guvernul Groza este lărgit cu un reprezentant al PNȚ și unul al PNL (Emil Hațieganu, Mihail Romniceanu), în schimbul recunoașterii de către SUA și Marea Britanie.
- Blocul Partidelor Democratice (BPD)
- Alianță electorală condusă de PCR, declarată câștigătoare a alegerilor din 19 noiembrie 1946 (oficial 69,81% din voturi), în realitate prin fraudă.
- Tratatul de pace de la Paris (10 februarie 1947)
- Declară nul Dictatul de la Viena (frontiera cu Ungaria de la 1 ianuarie 1938), dar fixează frontiera cu URSS potrivit acordului din iunie 1940.
- Abdicarea regelui Mihai
- Regele este obligat să abdice la 30 decembrie 1947; Legea nr. 363 abolește monarhia și proclamă Republica Populară Română.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Programa de examen Istorie (OMECTS 4800/2010), C.3
- Manual Istorie cl. a XII-a, Zoe Petre (coord.), Ed. Corint, 2008, pp. 100–102 (tranziția spre comunism: guvernele Sănătescu, Rădescu din 6 dec. 1944, Vîșinski, Groza 6 mart. 1945, greva regală din 23 aug. 1945, Hațieganu și Romniceanu, alegerile din 19 nov. 1946 cu 69,81% pentru BPD, Tămădău, PNȚ dizolvat 29 iulie 1947, 30 dec. 1947 și Legea 363, reforma agrară din 23 mart. 1945); pp. 130–131 (Tratatul de pace, art. 1–2; Tătărescu înlocuit cu Ana Pauker la 5 nov. 1947)
- Manual Istorie cl. a XII-a, Al. Barnea (coord.), Ed. Corint, 2007, pp. 53, 79–80, 98: legea electorală din 1946 (vot feminin, Senat desființat), greva regală, armistițiul din 12 sept. 1944
- Manual Istorie cl. a VIII-a, Ed. Corint Logistic, 2025, pp. 106–110: 23 aug. 1944 (proclamația regelui), armistițiul de la Moscova din 12 sept. 1944, armata română pe Frontul de Vest până la 12 mai 1945, 30 dec. 1947
- Manual Istoria comunismului din România, cl. a XII-a, Ed. Litera, 2025, pp. 14, 38: Groza impus prin Vîșinski, armistițiul semnat abia la 12 sept. 1944; Ed. Holocaustul (Corint), p. 95: 12 sept. 1944, 6 mart. 1945
- Armistice Agreement with Rumania, Moscova, 12 sept. 1944 (text, art. 11, 18, 19) – Avalon Project, Yale
- Comunicatul Conferinței de la Moscova a miniștrilor de externe, 16–26 dec. 1945 (secțiunea despre România) – Avalon Project, Yale
- Model BAC 2026, II – sursă despre consolidarea Partidului Comunist și alegerile din 1946 (Hitchins) + barem
- BAC 2026, sesiunea specială, var. 2, I (sursa A: decretul-lege din 23 mart. 1945, Conferința Națională a PCR din oct. 1945) + barem
- BAC iunie 2025, var. 1, I – sursă despre Europa de Est postbelică (Kissinger)