Constituțiile din 1948 și 1952, naționalizarea, Securitatea, colectivizarea, represiunea și rezistența anticomunistă, până la eliberarea deținuților politici (1964).
ții minte doar fișa asta și ești acoperit
1948: PMR (februarie), Constituția RPR (13 aprilie), naționalizarea (11 iunie), Securitatea (30 august); 1952: a doua Constituție (24 septembrie).
Colectivizarea (1949–1962): GAS, întovărășiri, GAC (apoi CAP); presiuni, arestări; deportări în Bărăgan (1951); încheiată oficial la 27 aprilie 1962.
Represiunea: închisori (Sighet, Aiud, Gherla, Pitești), Canalul Dunăre–Marea Neagră, procese, reeducarea prin tortură (Pitești).
Economie: planificare centralizată, industrializare forțată, planuri cincinale, sovromuri (1945–1956).
Rezistența: grupuri armate în munți (Arnăuțoiu, Arsenescu, Gavrilă-Ogoranu), decimate de Securitate.
1958: retragerea trupelor sovietice; 1964: Declarația din aprilie și eliberarea deținuților politici (decretele 176 și 411).
Culorile din lecție:termencifră, datăidee-cheie
Februarie 1948 (congresul din 21–23 februarie): PCR absoarbe PSD și devine Partidul Muncitoresc Român (partid unic de fapt). 13 aprilie 1948: Constituția RPR, adoptată în unanimitate de Marea Adunare Națională: MAN este „organul suprem al puterii de stat”, separarea puterilor dispare, iar drepturile proclamate (muncă, învățătură, libertatea presei) nu sunt garantate și sunt încălcate sistematic. 24 septembrie 1952: a doua Constituție, care afirmă explicit alianța și subordonarea față de URSS, „construirea socialismului”, și marchează subordonarea completă a statului față de partid (PMR ridicat la rangul de „forță conducătoare”).
Lupte interne: Ștefan Foriș (1946), Lucrețiu Pătrășcanu (arestat în 1948, executat în aprilie 1954), grupul Ana Pauker – Vasile Luca – Teohari Georgescu (înlăturat în 1952). Gheorghiu-Dej conduce partidul în 1944–1954 și 1955–1965 (în 1954–1955 conducerea partidului revine lui Gheorghe Apostol).
Numește două măsuri prin care s-a consolidat regimul comunist în 1948.
Primul pas: sovromurile (acordul cu URSS din 8 mai 1945; întreprinderi mixte care funcționau în favoarea Moscovei, până în 1956). Naționalizarea prin Legea nr. 119 din 11 iunie 1948; apoi planificarea centralizată (Comisia de Stat pentru Planificare), planuri cincinale, industrializare forțată. Colectivizarea: plenara CC al PMR din 3–5 martie 1949 decide „transformarea socialistă a agriculturii”; apar gospodăriile agricole de stat (GAS), întovărășirile și gospodăriile agricole colective (GAC, numite ulterior CAP). Rezistența țăranilor este mare: doar în 1951–1952 sunt arestați 34 738 de țărani. La 27 aprilie 1962, Gheorghiu-Dej anunță încheierea colectivizării (circa 96% din suprafața agricolă).
Colectivizarea (1949–1962): apar gospodăriile agricole de stat (GAS), întovărășirile și gospodăriile agricole colective (GAC, numite ulterior CAP).
Ilustrație ZECE, generată cu AI pentru această lecție.
Securitatea (Direcția Generală a Securității Poporului, Decretul nr. 221 din 30 august 1948) și „gulagul românesc”: închisorile Sighet (în noaptea de 5–6 mai 1950 sunt aduși aici 90 de foști demnitari; aici moare Iuliu Maniu, în 1953), Aiud, Gherla, Râmnicu Sărat, Pitești (reeducarea prin tortură, 1949–1952), șantierele Canalului Dunăre–Marea Neagră (1950–1953 în manual; lucrările au fost decise în 1949) și coloniile de muncă (Cavnic, Periprava, Salcia). Din 1951, deportări din Banat în Bărăgan (circa 40 000 de persoane). Biserica Greco-Catolică este desființată prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar episcopii ei sunt arestați.
Rezistența armată din munți se organizează din a doua parte a anului 1945: în Muscel (frații Arnăuțoiu, colonelul Gheorghe Arsenescu), în Munții Făgăraș (Ion Gavrilă-Ogoranu) ș.a.; grupurile sunt decimate de trupele de Securitate.
Ce a fost Canalul Dunăre–Marea Neagră?
1956: revoluția din Ungaria, pe care conducerea de la București o sprijină pe linia URSS; destalinizarea lansată de Hrușciov îl determină pe Dej să caute o desprindere treptată. 1958: retragerea trupelor sovietice din România, urmată de un nou val de represiune. Aprilie 1964: Declarația PMR (neamestec, egalitate între partidele comuniste) și respingerea Planului Valev; prin decretele nr. 176 și 411 din 1964 sunt eliberați ultimii 10 410 deținuți politici. Pregătește național-comunismul lui Ceaușescu.
Ce s-a întâmplat în 1964?
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul comunist din România utilizează practici politice totalitare în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. S-a numit „Convenția de […]”
Menționați formațiunea politică și o acțiune desfășurată pentru organizarea acesteia în 1945, la care se referă sursa dată. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În vara și toamna anului 1945, Partidul Comunist s-a consolidat, pe măsură ce lupta politică s-a intensificat. Liderii comuniști și-au […]”
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic din România se consolidează în perioada stalinismului prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În vara și toamna anului 1945, Partidul Comunist s-a consolidat, pe măsură ce lupta politică s-a intensificat. Liderii comuniști și-au […]”
Numiți secretarul general al PMR precizat în sursa A. Sursa A (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurta istorie a României): „Între 1948 și 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate și represiune fără precedent în istoria României. […]”
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Miliție. Sursa A (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurta istorie a României): „Între 1948 și 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate și represiune fără precedent în istoria României. […]”
Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. Sursa A (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurta istorie a României): „Între 1948 și 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate și represiune fără precedent în istoria României. […]”
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii se opun colectivizării agriculturii. Sursa A (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurta istorie a României): „Între 1948 și 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate și represiune fără precedent în istoria României. […]”
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurta istorie a României): „Între 1948 și 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate și represiune fără precedent în istoria României. […]”