Numărul de soluții ale unei ecuații și reprezentarea grafică a funcțiilor
Tabelul de variație complet, schița graficului, rezolvarea grafică a ecuației f(x) = m (câte soluții are în funcție de m), ecuații de tipul „exact două soluții” și reprezentarea grafică a conicelor.
- 28 min
- La BAC: Subiectul al III-lea (1)
- Verificat pe bareme

ții minte doar fișa asta și ești acoperit
Fișa de aur
- 01
f(x) = m ⇔ intersecția graficului cu dreapta orizontală y = m. Numărul de soluții = numărul de puncte de intersecție.
- 02
Pe fiecare interval de strictă monotonie (cu f continuă): cel mult o soluție; exact una dacă m e între valorile/limitele de la capete.
Truc: Fiecare „pantă” a graficului taie o dreaptă orizontală cel mult o dată.
- 03
Tabelul de variație trebuie să aibă limitele la capete și valorile în extreme. Fără ele nu poți număra soluțiile.
- 04
Pentru „exact n soluții” scrii: continuitate, strictă monotonie pe fiecare interval, semne/valori la capete pe fiecare interval.
- 05
Ecuații cu parametru: izolezi parametrul, m = g(x), și studiezi g (de exemplu ln x = ax ⇔ a = ln x/x).
Pe scurt
Culorile din lecție:termenidee-cheie
- Soluțiile ecuației sunt abscisele punctelor comune ale graficului lui cu dreapta .
- Pe un interval pe care este continuă și strict monotonă, ecuația are cel mult o soluție; are exact una dacă este în imaginea intervalului (Darboux).
- Imaginea unui interval se citește din tabelul de variație: limite la capete și valori în extreme.
- Pentru ecuații cu parametru, izolezi parametrul și studiezi funcția obținută.
- Conicele (cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă) se reprezintă grafic prin explicitarea lui .
Schema de reprezentare grafică
- DomeniulStabilești domeniul maxim sau pe cel dat; paritate/periodicitate dacă e cazul.
- Intersecții cu axele(dacă 0 e în domeniu) și soluțiile lui , când se pot afla.
- Limite și asimptoteLimitele la capetele domeniului; asimptotele orizontale, oblice, verticale.
- Derivata întâiSemnul lui : monotonia și extremele.
- Derivata a douaSemnul lui : convexitatea și inflexiunile (dacă se cere).
- Tabelul și graficulTabelul de variație cu toate valorile, apoi schița.
Care sunt asimptotele hiperbolei x²/a² − y²/b² = 1?
Numărul de soluții ale ecuației f(x) = m
Argumentul de barem pe un interval : dacă este continuă și strict crescătoare pe , cu limitele în și în , atunci ia pe fiecare valoare din exact o dată. Analog pentru strict descrescătoare.
Discutați numărul de soluții reale ale ecuației , .
, .
| crește | scade | crește |
- : câte o soluție pe fiecare din cele trei intervale, deci trei soluții;
- sau : două soluții (una dintre ele este punctul de extrem);
- sau : o soluție.
Câte soluții are x³ − 3x = m
Cum transformi ln x = ax ca să numeri soluțiile?
Itemi oficiali rezolvați
, ; din b), este descrescătoare pe și crescătoare pe . Demonstrați că ecuația are exact două soluții distincte în .
Limitele la capete: când , (din ) și când (2p).
, este continuă, strict descrescătoare pe și strict crescătoare pe . Pe , ia valorile din , deci ia valoarea 0 exact o dată; la fel pe . Ecuația are exact două soluții distincte (3p).
, cu de la a). Demonstrați că, pentru orice din intervalul de la la 1 (capete excluse), ecuația are exact patru soluții reale.
; limitele la sunt . este strict descrescătoare pe și pe , strict crescătoare pe și pe (3p).
Pe fiecare dintre cele patru intervale de strictă monotonie, este continuă și trece de la o valoare mai mică decât la una mai mare (sau invers), deci ecuația are câte o soluție pe fiecare: exact patru soluții (2p).
, , . Determinați mulțimea numerelor reale pentru care ecuația are exact trei soluții.
; pe și pe , pe : strict crescătoare, strict descrescătoare, apoi strict crescătoare (2p).
, , , , iar este continuă. Pe fiecare dintre cele trei intervale, ia o valoare cel mult o dată, și o ia pe toate trei exact când este strict între și : mulțimea căutată este (3p).
, , . Arătați că ecuația are exact două soluții, pentru orice .
; este strict descrescătoare pe și strict crescătoare pe , cu . Limitele: când , , și când . Cum este continuă, pentru ecuația are exact o soluție în și exact una în : exact două soluții.
este strict crescătoare pe , strict descrescătoare pe , strict crescătoare pe (de la b)). Demonstrați că ecuația are soluție unică, pentru orice număr întreg .
, , , , continuă. Mai mult de o soluție poate apărea doar pentru , dar , deci acest interval nu conține numere întregi (3p). Pentru orice întreg , ecuația are soluție unică (2p).
Câte soluții poate avea f(x) = m pe un interval de strictă monotonie?
Ecuații cu parametru: izolarea parametrului
Pentru : , cu . : crește pe , scade pe , maximul ; când și (cu valori pozitive) la .
- : o soluție (pe );
- : două soluții;
- : o soluție ();
- : nicio soluție.
ln x = ax, citit pe un grafic
Reprezentarea grafică a conicelor
Toate numărările de soluții au fost verificate numeric.
Ce se cere la BAC
- III.1.c: „ecuația ... are exact soluții” (2021 august: două; 2020 specială: patru, pentru între și 1; 2024 specială: două, pentru ; 2024 iunie: două, pentru ), „are soluție unică” (simulare 2024, model 2026, 2026 august), „determinați pentru care ecuația are ... soluții” (2026 iunie: ; simulare 2026: are exact două soluții pentru ; 2025 specială: cel mai mare întreg cu cel puțin o soluție este 2).
- Punctaj tipic: limitele/valorile la capete și în extreme (2–3p), continuitatea și monotonia pe fiecare interval cu concluzia (2–3p).
Greșeli care costă puncte
- Limitele la capete omise: fără ele nu știi dacă valoarea e atinsă.
- Continuitatea nescrisă.
- Numărare pe reuniuni de intervale fără a separa intervalele de monotonie.
- Valoarea din extrem egală cu numărată de două ori.
- La parametru: uitarea cazului sau a cazului de tangență ().
Termeni-cheie
- Tabelul de variație
- Tabel cu x (capete, zerouri ale lui f′), semnul lui f′, săgețile de monotonie și valorile/limitele lui f; din el se citește imaginea fiecărui interval.
- Ecuația f(x) = m
- Soluțiile sunt abscisele punctelor de intersecție dintre graficul lui f și dreapta orizontală y = m.
- Soluție pe un interval de strictă monotonie
- Pe un interval pe care f este continuă și strict monotonă, ecuația f(x) = m are cel mult o soluție; are exact una dacă m este în imaginea intervalului.
- Imaginea unui interval
- Pentru f continuă și strict crescătoare pe (a, b), imaginea este intervalul dintre limitele lui f în a și în b (deschis la capete).
- Schema de reprezentare grafică
- Domeniu, intersecții cu axele, limite la capete și asimptote, f′ și monotonie, f″ și convexitate, tabel de variație, grafic.
- Cercul
- Ecuația (x − a)² + (y − b)² = r²: centrul (a, b), raza r > 0.
- Elipsa
- Ecuația x²/a² + y²/b² = 1, a, b > 0; graficul este reuniunea graficelor y = ±(b/a)√(a² − x²), x ∈ [−a, a].
- Hiperbola
- Ecuația x²/a² − y²/b² = 1; ramurile y = ±(b/a)√(x² − a²), |x| ≥ a, cu asimptotele y = ±(b/a)x.
- Parabola
- Ecuația y² = 2px, p > 0; graficul este reuniunea graficelor y = ±√(2px), x ≥ 0.
Notițele mele
Salvat localSurse
- Programa de examen Matematică M_mate-info (Anexa 2 la OMEN 4430/2014), clasa a XI-a
- BAC 2021, sesiunea august, varianta 4, Subiectul al III-lea, 1.c (subiect și barem)
- BAC 2020, sesiunea specială, varianta 1, Subiectul al III-lea, 1.c (subiect și barem)
- BAC 2026, iunie–iulie, varianta 3, Subiectul al III-lea, 1.c (subiect și barem)
- BAC 2024, sesiunea specială, varianta 9, Subiectul al III-lea, 1.c (subiect și barem)
- Simulare BAC 2024, M_mate-info, Subiectul al III-lea, 1.c (subiect și barem)