Istorie2020barem oficial

Subiect BAC 2020 Istorie, model

Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Secolele XVII–XVIII: Brâncoveanu, Cantemir și Principatele între imperii, Unirea Principatelor (1859) și reformele lui Cuza, Revoluția de la 1848 în spațiul românesc. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.

Subiectul I

30 de puncte

I · 1

2 p

Numiți un domnitor precizat în sursa B. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

I · 2

2 p

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la boieri. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Boierii români au dat dovadă de o solidaritate remarcabilă și au combătut această competiție pentru pământ și funcții., Boierii se află în conflict cu domnitorii în secolul al XVII-lea. etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

I · 3

6 p

Menționați cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Valahia/Țara Românească, Moldova. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

I · 4

3 p

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnul instaurează un regim autoritar. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru scrierea literei A

I · 5

7 p

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: La început [...] a fost convins că doar Imperiul Otoman oferea Țării Românești cea mai bună garanție a existenței sale ca stat de sine stătător și efect: Drept urmare, s-a folosit de grupurile de interese ale sultanului pentru a-și menține integritatea teritorială. SAU Cauză: pentru a-și menține integritatea teritorială și efect: s-a folosit de grupurile de interese ale sultanului etc.

I · 6

6 p

Prezentați alte două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității, în afara celor la care se referă sursele A și B. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: Tratatul de la Alba Iulia din 1595, Bătălia de la Giurgiu (1595), Tratatul de la Luțk încheiat la începutul secolului al XVIII-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

I · 7

4 p

Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] […]” Sursa B (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea Exemple: reprezentantul Domniei se implică în acțiuni cu caracter antiotoman, Domnia colaborează cu Sfatul domnesc și cu Biserica etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

Subiectul al II-lea

30 de puncte

II · 1

2 p

Numiți un spațiu istoric, precizat în sursa dată. Sursa (D. Berindei, Alexandru Ioan Cuza): „Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) [...] n-a fost numai simbolul unei biruințe a poporului român, dar și unul din principalii făuritori […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Paris, Principatele Române, Principate. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 2

2 p

Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (D. Berindei, Alexandru Ioan Cuza): „Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) [...] n-a fost numai simbolul unei biruințe a poporului român, dar și unul din principalii făuritori […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 3

6 p

Menționați domnitorul român și un eveniment desfășurat în anul 1859, la care se referă sursa dată. Sursa (D. Berindei, Alexandru Ioan Cuza): „Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) [...] n-a fost numai simbolul unei biruințe a poporului român, dar și unul din principalii făuritori […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza/Al. I. Cuza/Cuza 3 puncte pentru menționarea oricărui eveniment desfășurat în anul 1859 Exemple: la 24 ianuarie 1859 când a avut loc dubla alegere, dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost recunoscută în Conferința de la Paris etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 4

6 p

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la instituțiile formate în 1862. Sursa (D. Berindei, Alexandru Ioan Cuza): „Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) [...] n-a fost numai simbolul unei biruințe a poporului român, dar și unul din principalii făuritori […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la instituțiile formate în 1862 (3px2=6p) Exemple: Pe data de 22 ianuarie 1862 s-a format primul Guvern unitar, sunt instituții unice, două zile mai târziu s-a deschis Adunarea [...], în cadrul căreia, pentru întâia oară, deputații munteni și cei moldoveni s-au găsit strânși la un loc etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 5

10 p

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția din 1858, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (D. Berindei, Alexandru Ioan Cuza): „Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) [...] n-a fost numai simbolul unei biruințe a poporului român, dar și unul din principalii făuritori […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Convenția din 1858 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Convenția din 1858 a avut consecințe în plan politic pentru Principate. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: numărul de alegători era restrâns la câteva mii de oameni, în cea mai mare parte aparținând categoriilor privilegiate și în cele două Principate s-a creat o complicată situație politică internă, a avut loc o continuă înfruntare între majoritatea reacționară a Adunărilor, care nu se baza pe voința poporului, ci pe prevederile electorale, impuse din afară și potrivnice progresului și Guvernele care se străduiau a concretiza programul de înnoire a țării SAU Convenția din 1858 influențează negativ dezvoltarea Principatelor Române. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: întemeiase paradoxal viața politică a celor două Principate pe prevederi electorale reacționare de natură să frâneze procesul de modernizare a statului și instituțiilor sale și în cele două Principate s-a creat o complicată situație politică internă, a avut loc o continuă înfruntare între majoritatea reacționară a Adunărilor, care nu se baza pe voința poporului, ci pe prevederile electorale, impuse din afară și potrivnice progresului și Guvernele care se străduiau a concretiza programul de înnoire a țării etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

II · 6

4 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic, elaborat anterior evenimentelor la care se referă sursa dată, a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (D. Berindei, Alexandru Ioan Cuza): „Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) [...] n-a fost numai simbolul unei biruințe a poporului român, dar și unul din principalii făuritori […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: un program din cadrul Revoluției din 1848-1849, Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Subiectul al III-lea

30 de puncte

III

30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în secolul al XX-lea, având în vedere: - prezentarea unui fapt istoric referitor la România, desfășurat în primele două decenii ale secolului al XX-lea; - menționarea a două consecințe ale Constituției din 1923; - menționarea câte unei cauze a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituției din 1948; - precizarea unei asemănări între Constituția din 1952 și Constituția din 1965; - formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la România, desfășurat în primele două decenii ale secolului al XX-lea (de exemplu: participarea României la Primul Război Mondial începând cu 1916, realizarea României Mari în 1918 etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale Constituției din 1923 (de exemplu: guvernarea pe baza principiului separării puterilor, egalitatea în drepturi pentru cetățeni, indiferent de origine etnică, de limbă sau de religie, regele Ferdinand I își exercită atribuțiile în limitele prevăzute de constituție etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituției din 1948 (de exemplu: legitimarea regimului politic instaurat de regele Carol al II-lea, criza politică din România, respectiv modificarea formei de guvernământ prin instaurarea Republicii Populare Române, instaurarea regimului totalitar etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între Constituția din 1952 și Constituția din 1965 (de exemplu: au caracter totalitar, prevăd prerogativele Marii Adunări Naționale etc.) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea prin acțiuni diplomatice., Participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în perioada național-comunismului, evidențiază tendințele de distanțare față de URSS. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.

Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.

Mai ai gratuit, fără cont