Subiect BAC 2020 Istorie, sesiunea august, varianta 3

2 puncte pentru răspunsul: Convenție/Convenția din 4/16 aprilie 1877/Convenția din 1877 Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile Puterile europene nu se grăbeau să trateze România ca pe un partener egal în complexul relațiilor internaționale, puterile europene au impus condiții pentru recunoașterea independenței României etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare dintre răspunsurile: România, Carol I Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: Un indiciu al modului în care Rusia înțelegea să respecte angajamentele asumate l-a constituit trecerea trupelor sale peste Prut [...] fără a notifica acest lucru Guvernului de la București și înaintea ratificării convenției de către Parlamentul român și efect: Prin urmare, Consiliul de miniștri - întrunit de urgență - decide să aducă la cunoștința Puterilor garante situația creată SAU Cauză: Pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în privința comportamentului trupelor țariste și efect: domnitorul României [Carol I] ținea să sublinieze că acestea nu vor ocupa capitala, semn de «recunoaștere a individualității noastre politice». etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român, în perioada 1861-1870 (1px2=2p) Exemple: realizarea reformei agrare, adoptarea Legii instrucțiunii publice în 1864, adoptarea Constituției din 1866 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei prevederi asemănătoare înscrise în două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în deceniile cinci-șase ale secolului al XIX-lea Exemple: unirea Moldovei cu Țara Românească, emanciparea și împroprietărirea țăranilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XVI-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Transilvania 3 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la suzeranitatea otomană asupra acestuia, precizat în sursa dată Exemple: Transilvania, Țara Românească și Moldova erau adesea copleșite de suzeranitatea Imperiului Otoman, suzeranitate otomană era mai puțin apăsătoare pentru Transilvania etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două motive pentru care domnul Țării Românești și-a propus să aducă sub autoritatea sa țările „numite de umaniști Dacia‟ (3px2=6p) Exemple: Pentru apărarea eficientă a țării sale și a creștinătății întregi, să consolideze puterea domnului, pentru a permite independența reală în raport cu Imperiul Otoman etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate de domnul Țării Românești câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Acțiunile militare desfășurate de domnul Țării Românești au caracter antiotoman. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Mihai [Viteazul] a pornit la București, în 1594, revolta antiotomană și Cea mai cunoscută bătălie a sa este cea de la Călugăreni, din 23 august 1595, și apoi cea de la Giurgiu, din octombrie 1595, în urma căreia pericolul otoman a fost înlăturat. SAU Acțiunile militare desfășurate de domnul Țării Românești au consecințe politice. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Cea mai cunoscută bătălie a sa este cea de la Călugăreni, din 23 august 1595, și apoi cea de la Giurgiu, din octombrie 1595, în urma căreia pericolul otoman a fost înlăturat și În scurt timp, turcii au cerut pace și l-au recunoscut, de nevoie, pe Mihai [Viteazul] domn. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: organizarea Voievodatului Transilvaniei, înființarea Mitropoliei Țării Românești în 1359 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1923 câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei aspecte referitoare la Constituția din 1923 (de exemplu: consacră principiul separării puterilor în stat, garantează drepturile și libertățile cetățenești, stabilește atribuțiile instituțiilor politice, consolidează regimul democratic etc.) (3px3=9p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a Constituției din 1938 (de exemplu: legitimează regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, anulează principiul separării puterilor în stat etc.) 3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la caracteristică și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la caracteristică - 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a Constituției României din 1948 (de exemplu: Marea Adunare Națională are mandat de 4 ani, se constituie Prezidiul Marii Adunări Naționale etc.) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice totalitare utilizate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: În a doua jumătate a secolului al XX-lea, practicile politice totalitare utilizate în România au vizat domeniul economic., Practicile politice totalitare utilizate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, au încălcat drepturile și libertățile cetățenești. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu