Subiect BAC 2021 Istorie, model

2 puncte pentru răspunsul: Kossovopolje/Câmpia Mierlei/Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: port aflat sub stăpânirea Moldovei, în 1420 flota turcă întreprinde un atac asupra Cetății Albe (Akkerman) etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Mircea cel Bătrân/Vlad Țepeș/Radu cel Frumos, Petru Aron/Ștefan cel Mare/Petru Rareș. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: din cauza unei expediții militare în Țara Românească a sultanului Mahomed I [...] și efect: O plată a unui tribut a fost efectuată în 1417. SAU Cauză: întrucât, în schimbul tributului, sultanul accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în incursiuni de jaf și pentru luarea de robi și efect: ele reprezentau înțelegeri între egali etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: lupta de la Rovine de la sfârșitul secolului al XIV-lea, atacul de la Târgoviște organizat de Vlad Țepeș, bătălia de la Vaslui (1475) etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea Exemple: reprezentantul Domniei se implică în acțiuni cu caracter antiotoman, se modifică statutul Domniei în Țara Românească prin Tratatul de la Alba Iulia (1595) etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Mica Înțelegere. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Carol al II-lea 3 puncte pentru menționarea acțiunii desfășurate de statul român în 1928 Exemple: statul român aderă la pactul Briand-Kellogg care interzice războiul ca mod de rezolvare a conflictelor, În 1928, Bucureștiul a aderat la pactul Briand-Kellogg etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la acțiunile de politică externă la care participă România în 1926 (3px2=6p) Exemple: convenția de alianță cu Polonia a fost înlocuită în 1926 cu un tratat de garanție, România a semnat un tratat de alianță cu Franța; România a semnat un tratat cu Italia etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1929-1936 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: În perioada 1929-1936, politica externă a României are ca obiectiv securizarea granițelor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia și Turcia își garantau reciproc frontierele și Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar, în 1935–1936, să semneze un pact de asistență mutuală româno-sovietic, care ar fi garantat independența și integritatea teritorială a țării, în granițele trasate la 1918 SAU Politica externă a României, în perioada 1929-1936 a fost influențată de contextul internațional. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova. și inactivitatea și lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale l-au forțat pe Carol al II-lea [...] să înceapă în 1936 o oarecare reorientare a politicii externe etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: implicarea în războiul antiotoman din 1877-1878, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror doi factori care au contribuit la instaurarea totalitarismului în România postbelică (de exemplu: al Doilea Război Mondial, prezența Armatei Roșii în spațiul românesc, încălcarea principiilor democratice în politica internă etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1948 sau a Constituției din 1952 câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale constituției precizate (de exemplu: Republica Populară Română este un stat popular, unitar, independent și suveran, Republica Populară Română s-a constituit prin lupta susținută de popor împotriva fascismului și a imperialismului, statul protejează proprietatea țărănească/menționarea prieteniei și alianței cu URSS în legea fundamentală, existența proprietății socialiste ca prevedere a constituției, reflectă subordonarea față de URSS etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în relațiile internaționale din perioada stalinismului (de exemplu: participarea la constituirea Organizației Tratatului de la Varșovia în a doua jumătate a secolului al XX-lea, susținerea acțiunilor inițiate de URSS împotriva Ungariei în 1956 etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la național-comunismul din România (de exemplu: În perioada național-comunismului România promovează o politică de distanțare față de URSS., Practicile politice din perioada național-comunismului consolidează regimul totalitar din România. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu