Subiect BAC 2021 Istorie, sesiunea august, varianta 4

2 puncte pentru răspunsul: Iancu de Hunedoara Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O vădită preocupare a manifestat Petru Mușat pentru organizarea economică, administrativă și religioasă a țării; a bătut primii bani moldovenești de argint etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Ungaria Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei A

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: întrucât acesta nu îngăduia desfășurarea forțelor de invazie și efect: Bătălia s-a dat la 10 ianuarie 1475, în fața orașului Vaslui, [...] pe un teren mărginit de păduri SAU cauză: Biruința de prestigiu [...] de la Vaslui nu putea împiedica reacția Porții ce dispunea de foarte mari rezerve de oameni și armament. și efect: Ca urmare, Ștefan cel Mare trimite, chiar la 25 ianuarie 1475, suveranilor Europei o scrisoare vestindu-le [...] victoria de la Vaslui și avertizând că sultanul va veni «cu toată puterea sa» să cuprindă Moldova. etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale din secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: lupta de la Posada (1330), cruciada de la Varna (1444), Tratatul de la Hârlău de la sfârșitul secolului al XV-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea Exemple: au caracter antiotoman, vizează alianțe cu state creștine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Carol I 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate între România și Serbia, la care se referă sursa dată Exemple: România a dus [...] negocieri cu Serbia și Grecia în vederea unei alianțe împotriva Imperiului Otoman; în 1868, România a semnat un tratat de alianță cu Serbia etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Tratatul României cu Austro-Ungaria (3px2=6p) Exemple: Tratatul a fost semnat în 1875; prevedea dezvoltarea comerțului între cele două țări; România exportă grâne în Austro-Ungaria etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile dintre România și Rusia câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Între România și Rusia se stabilesc relații de colaborare în domeniul economic. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: în 1875 au început negocierile pentru un tratat comercial și Tratatul [comercial] a fost semnat în martie 1876 și ratificat în octombrie 1876. SAU Relațiile dintre România și Rusia erau determinate de interesele acestei mari puteri în zona Europei de Sud-Est. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: rușii doreau să contrabalanseze prezența crescândă a Austriei în România și Criza [...] din 1875, și conștiința că Serbia și Muntenegru ar putea intra în război împotriva Imperiului Otoman și că Rusia ar fi atunci nevoită să trimită sprijin prin România, i-a convins până la urmă pe ruși să accepte condițiile românești etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: elaborarea Constituției Cărvunarilor din 1822, elaborarea proiectului politic Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate de români în contextul unui conflict politico-militar internațional din primele două decenii ale secolului al XX-lea și a oricărei consecințe a fiecăreia dintre acestea (de exemplu: aderarea la Antanta în 1916, constituirea Sfatului Țării în Basarabia, semnarea Păcii de la București din 1918 etc. și România declară război Austro-Ungariei în 1916, armatele române participă la acțiuni militare în Transilvania etc.; proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, unirea Basarabiei cu România etc.; pierderi teritoriale pentru România, subordonarea economiei românești față de interesele Puterilor Centrale etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la Constituția din 1923 (de exemplu: are caracter democratic, respectă principiul separării puterilor în stat etc.) 3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat - 2 puncte pentru precizarea noului regim politic impus în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: comunist, stalinism etc.) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1952-1980 (de exemplu: Politica internă a României în perioada 1952-1980 urmărește consolidarea regimului politic totalitar., În perioada național-comunismului, disidența anticomunistă reacționează față de măsurile adoptate în politica internă a României. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu