Subiect BAC 2021 Istorie, sesiunea iunie–iulie, varianta 2

2 puncte pentru răspunsul: Mihail Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O deosebită importanță avea […] emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire; de rezolvarea acestei probleme depindea atragerea țărănimii în revoluție etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Prin circulația intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința publică. și efect: Ca urmare, în primăvara anului 1848 […] elita românească era pregătită ideologic să declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și națională. SAU cauză: datorită condițiilor specifice din fiecare provincie și efect: ea nu a izbucnit simultan etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea (1px2=2p) Exemple: semnarea Convenției cu Rusia în 1877, implicarea militară în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918 Exemple: decid unirea fiecărei provincii cu România, respectă principiul internațional al autodeterminării popoarelor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: secolul al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1948/Constituția Republicii Populare Române 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, precizate în sursa dată. Exemple: Ea prevedea că «întreaga putere în stat vine de la popor și aparține poporului», Marea Adunare Națională emitea legi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la învățământ (3px2=6p) Exemple: toate școlile administrate de culte, precum și cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise; epurarea drastică a corpului profesoral; are loc reforma instituțiilor de învățământ etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul economic, în perioada 1945-1948 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Măsurile adoptate în perioada 1945-1948 reflectă implicarea Partidului Comunist Român în domeniul economic. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Având drept scop lipsirea opoziției politice de sprijin economic, dar mai ales concentrarea resurselor economice în mâinile Partidului Comunist Român, naționalizarea fusese pregătită din vreme și Încă de la preluarea controlului asupra Ministerului Industriilor, din decembrie 1945, [...] Partidul Comunist Român a ținut să aibă o imagine completă asupra economiei românești SAU Două dintre măsurile adoptate în domeniul economic, în perioada 1945-1948, vizează sectorul financiar. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Prima decizie majoră a Marii Adunări Naționale a fost naționalizarea industriei, transportului, asigurărilor și sistemului bancar la 11 iunie 1948 și încă de la 28 decembrie 1946, [...] Banca Națională a României a fost naționalizată, instaurându-se proprietatea și controlul direct al statului asupra tuturor instituțiilor naționale de credit. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1991, desfășurarea alegerilor din 1992 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395, cruciada de la Nicopole din 1396, Tratatul încheiat de Alexandru cel Bun cu regele Poloniei la începutul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: menținerea autonomiei Țărilor Române, desfășurarea luptei de la Baia din 1467, încheierea Tratatului de la Hârlău la sfârșitul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic (de exemplu: domnia, sfatul domnesc etc.) 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Mânăstirea Dealu din 1598, asediul Vienei în 1683 etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea (de exemplu: Dimitrie Cantemir, ca reprezentant al domniei din spațiul românesc est-carpatic, participă la relațiile internaționale din secolul al XVIII-lea.; Imperiul Otoman intervine în organizarea domniei, instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic, în secolul al XVIII-lea. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu