Subiect BAC 2023 Istorie, sesiunea august, varianta 7

2 puncte pentru răspunsul: Sovromuri Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: în aprilie 1948 s-a votat o nouă Constituție care instituia de drept Republica Populară Română; se înființează Marea Adunare Națională etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza/Groza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Întrucât regele continua să ezite în a-i acorda mandatul lui Petru Groza și efect: sovieticii au trecut la măsuri de intimidare SAU cauză: guvernul Groza trebuia să-și arate recunoștința față de sovietici și efect: Ca urmare, și-a dat acceptul în privința exploatării economiei și resurselor naționale odată cu semnarea la Moscova […] a acordului de colaborare dintre România și Uniunea Sovietică etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni la care participă România în politica externă, în perioada „Războiului rece“ (1px2=2p) Exemple: fondarea Pactului de la Varșovia, Conferința de la Moscova organizată în contextul Războiului de 6 zile, Conferința de la Helsinki etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România Exemple: caracter totalitar, încalcă drepturile cetățenilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XVII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Șerban Cantacuzino 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni pe care urmărea să o desfășoare în spațiul balcanic, la care se referă sursa dată Exemple: Planurile sale politice se îndreptau spre ideea unei răscoale generale antiotomane în Peninsula Balcanică; viza stăpânirea Constantinopolului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile dintre Țara Românească și Imperiul Habsburgic (3px2=6p) Exemple: Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Țara Românească ilustrează încercarea de recâștigare a independenței prin apropierea de Imperiul Habsburgic; Tratativele cu Imperiul Habsburgic reprezintă […] o etapă semnificativă în tendințele de schimbare a statutului internațional al Țării Românești; în politica externă domnitorul se orientează spre Imperiul Habsburgic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica internă a domnului Țării Românești câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Politica internă a domnului Țării Românești vizează instituția domniei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Domnul a căutat […] să pună ordine în administrația statului, […] în viața economică și să intensifice comerțul cu alte state, pentru a consolida baza materială a domniei. și Programul său politic prevedea atât domnia ereditară în familia Cantacuzino, în Țara Românească și în Moldova, cât și un stat autoritar, în care puterea avea să fie exercitată printr-un domn «autocrat» SAU Politica internă susținută de domnul Țării Românești reflectă relația domniei cu marea boierime. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Șerban Cantacuzino a înțeles, […] în condițiile afirmării competiției pentru stăpânirea Țărilor Române, necesitatea consolidării puterii centrale prin stăvilirea atotputerniciei marii boierimi și Refacerea autorității domnești a impus măsuri represive împotriva marii boierimi etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea Poloniei, Tratatul de la Overchelăuți etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: memoriul boieresc înaintat în Congresul de la Șistov, Proclamația de la Islaz etc.) - 2 puncte pentru menționarea oricărui eveniment istoric desfășurat de români în perioada 1857 - 1866 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor în cadrul Adunărilor ad-hoc, dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.) 3 puncte pentru prezentarea evenimentului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la evenimentul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la evenimentul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice la care participă România în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: încheierea Convenției româno-ruse, războiul ruso-otoman din cadrul crizei orientale, aderarea la Tripla Alianță etc.) și a oricărei caracteristici a fiecăruia dintre acestea (de exemplu: reglementează traversarea teritoriului României de către trupele ruse, prevede respectarea integrității teritoriale a României etc.; are ca obiectiv obținerea independenței de stat, trupele româno-ruse obțin victoria la Plevna etc.; evidențiază orientarea României în politica externă, are caracter secret etc.) (3px4=12p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1920 (de exemplu: Politica externă a României în perioada 1916-1920 este determinată de alianța cu Antanta., Politica externă a României în perioada 1916-1920 are ca scop realizarea obiectivului național. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu