Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Național-comunismul lui Ceaușescu și disidența anticomunistă (1965–1989), Proiecte politice, mișcarea din 1821 și Regulamentele Organice, Stalinismul în România (1948–1964). Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A.
Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]”
Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Moscova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din perioada 1977-1987.
Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]”
Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: manifestații contestatare au provocat o dură represiune din partea puterii lui Ceaușescu, manifestații și greve au izbucnit și în 1987 etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]”
Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu/Ceaușescu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei conform căreia comunismul «național» are caracter represiv.
Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]”
Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei B
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]”
Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra economiei. și efect: În consecință, în prima fază, 1949-1953, partidul […] le-a oferit celor care se înscriau în gospodării agricole colective diverse beneficii SAU Cauză: conducătorii românilor erau […] conștienți de neajunsurile producției agricole și de consecințele neglijării bunăstării materiale a populației și efect: Prin urmare, erau dispuși, cel puțin pentru moment, să ia în considerare o abordare mai moderată a soluționării problemelor în mediul rural etc.
I · 6
6 p
Prezentați alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B.
Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]”
Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, cenzura, cultul personalității etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în primele patru decenii ale secolului al XX-lea, în statul român.
Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]”
Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în primele patru decenii ale secolului al XX-lea, în statul român Exemple: vizează drepturi și libertăți ale cetățenilor, stabilesc organizarea instituțiilor în stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți puterea protectoare a Principatelor Române, precizată în sursa dată.
Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Rusia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați un stat interesat de relații economice cu Principatele Române și o caracteristică a comerțului românesc, precizate în sursa dată.
Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Marea Britanie, Franța, Imperiul Otoman, Austria 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a comerțului românesc, precizate în sursa dată Exemple: Cel mai important progres economic din Principate a fost fără îndoială lărgirea comerțului extern, exporturile românești în Vest erau constituite din produse agricole etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile ruso-otomane.
Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile ruso-otomane (3px2=6p) Exemple: Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe sultan să accepte Convenția de la Akkerman; Cu toate acestea, dezacordurile majore cu otomanii […] au persistat, iar în aprilie 1828 Rusia a declarat război.; până în 1829 rușii străpunseseră apărarea otomană etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849 se caracterizează prin existența situațiilor tensionate între domni și boieri. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În Valahia, Alexandru Ghica (1834-1842) era dornic să fie monarh național și să se situeze deasupra partidelor, însă ideea sa de conducător puternic a făcut imposibilă cooperarea cu boierii […]. și Neînțelegerile lui cu fiii boierilor […] s-au transformat într-o confruntare deschisă, aceștia din urmă considerându-l pe Sturdza apărătorul vechii ordini. SAU În viața politică din spațiul românesc, în perioada 1834-1849, se remarcă preocuparea domnilor pentru consolidarea puterii. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În Valahia, Alexandru Ghica (1834-1842) era dornic să fie monarh național și să se situeze deasupra partidelor, însă ideea sa de conducător puternic a făcut imposibilă cooperarea cu boierii […]. și În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) […] a urmărit cu fermitate două obiective: sporirea propriei autorități și menținerea unor bune relații cu Rusia […] etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se consolidează prin măsuri adoptate în perioada 1862-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Legii rurale, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIII-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea; - menționarea unei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Litovoi, cnezatul lui Ioan etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la autonomia precizată (de exemplu: este atestată în izvorul istoric Diploma cavalerilor ioaniți, este localizată în spațiul românesc sud-carpatic, conducătorul autonomiei are atribuții militar-administrative etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, crearea Mitropoliei Țării Românești etc. ) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: descălecatul lui Bogdan, Petru I Mușat organizează instituții centrale etc.) și a oricărei caracteristici a acestei acțiuni (de exemplu: înlăturarea urmașilor lui Dragoș, constituirea Moldovei etc.; consolidarea statului medieval Moldova, centralizarea puterii etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea (de exemplu: Acțiunile care vizează organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea, sunt realizate de Imperiul Otoman; În secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea intervin modificări în organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.