Istorie2023barem oficial

Subiect BAC 2023 Istorie, simulare națională

Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Național-comunismul lui Ceaușescu și disidența anticomunistă (1965–1989), Proiecte politice, mișcarea din 1821 și Regulamentele Organice, Stalinismul în România (1948–1964). Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.

Subiectul I

30 de puncte

I · 1

2 p

Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]” Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Moscova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

I · 2

2 p

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din perioada 1977-1987. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]” Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: manifestații contestatare au provocat o dură represiune din partea puterii lui Ceaușescu, manifestații și greve au izbucnit și în 1987 etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

I · 3

6 p

Menționați câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]” Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu/Ceaușescu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

I · 4

3 p

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei conform căreia comunismul «național» are caracter represiv. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]” Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru scrierea literei B

I · 5

7 p

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]” Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra economiei. și efect: În consecință, în prima fază, 1949-1953, partidul […] le-a oferit celor care se înscriau în gospodării agricole colective diverse beneficii SAU Cauză: conducătorii românilor erau […] conștienți de neajunsurile producției agricole și de consecințele neglijării bunăstării materiale a populației și efect: Prin urmare, erau dispuși, cel puțin pentru moment, să ia în considerare o abordare mai moderată a soluționării problemelor în mediul rural etc.

I · 6

6 p

Prezentați alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]” Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, cenzura, cultul personalității etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)

I · 7

4 p

Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în primele patru decenii ale secolului al XX-lea, în statul român. Sursa A (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra […]” Sursa B (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului): „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în primele patru decenii ale secolului al XX-lea, în statul român Exemple: vizează drepturi și libertăți ale cetățenilor, stabilesc organizarea instituțiilor în stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

Subiectul al II-lea

30 de puncte

II · 1

2 p

Numiți puterea protectoare a Principatelor Române, precizată în sursa dată. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: Rusia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 2

2 p

Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 3

6 p

Menționați un stat interesat de relații economice cu Principatele Române și o caracteristică a comerțului românesc, precizate în sursa dată. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Marea Britanie, Franța, Imperiul Otoman, Austria 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a comerțului românesc, precizate în sursa dată Exemple: Cel mai important progres economic din Principate a fost fără îndoială lărgirea comerțului extern, exporturile românești în Vest erau constituite din produse agricole etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 4

6 p

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile ruso-otomane. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile ruso-otomane (3px2=6p) Exemple: Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe sultan să accepte Convenția de la Akkerman; Cu toate acestea, dezacordurile majore cu otomanii […] au persistat, iar în aprilie 1828 Rusia a declarat război.; până în 1829 rușii străpunseseră apărarea otomană etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 5

10 p

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849 se caracterizează prin existența situațiilor tensionate între domni și boieri. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În Valahia, Alexandru Ghica (1834-1842) era dornic să fie monarh național și să se situeze deasupra partidelor, însă ideea sa de conducător puternic a făcut imposibilă cooperarea cu boierii […]. și Neînțelegerile lui cu fiii boierilor […] s-au transformat într-o confruntare deschisă, aceștia din urmă considerându-l pe Sturdza apărătorul vechii ordini. SAU În viața politică din spațiul românesc, în perioada 1834-1849, se remarcă preocuparea domnilor pentru consolidarea puterii. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În Valahia, Alexandru Ghica (1834-1842) era dornic să fie monarh național și să se situeze deasupra partidelor, însă ideea sa de conducător puternic a făcut imposibilă cooperarea cu boierii […]. și În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) […] a urmărit cu fermitate două obiective: sporirea propriei autorități și menținerea unor bune relații cu Rusia […] etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

II · 6

4 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se consolidează prin măsuri adoptate în perioada 1862-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (K. Hitchins, Scurtă istorie a României): „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Legii rurale, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Subiectul al III-lea

30 de puncte

III

30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIII-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea; - menționarea unei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Litovoi, cnezatul lui Ioan etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la autonomia precizată (de exemplu: este atestată în izvorul istoric Diploma cavalerilor ioaniți, este localizată în spațiul românesc sud-carpatic, conducătorul autonomiei are atribuții militar-administrative etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, crearea Mitropoliei Țării Românești etc. ) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: descălecatul lui Bogdan, Petru I Mușat organizează instituții centrale etc.) și a oricărei caracteristici a acestei acțiuni (de exemplu: înlăturarea urmașilor lui Dragoș, constituirea Moldovei etc.; consolidarea statului medieval Moldova, centralizarea puterii etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea (de exemplu: Acțiunile care vizează organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea, sunt realizate de Imperiul Otoman; În secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea intervin modificări în organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.

Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.

Mai ai gratuit, fără cont