Subiect BAC 2023 Istorie, model

2 puncte pentru răspunsul: Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Asaltul otoman, desfășurat în stilul nou al strategiei lui Mehmet al II-lea [...] a început în iunie 1462, armata otomană ajunge în capitala Țării Românești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Vlad Țepeș, Simion Movilă/Radu Șerban Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei A

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Experiența acumulată pe tronul Țării Românești i-a dovedit că stabilitatea domniei sale depindea de Poartă [Imperiul Otoman], nu de Viena, al cărei susținător era. și efect: De aceea a întreprins demersuri diplomatice ca să obțină recunoașterea ca domn (decembrie 1604 - ianuarie 1605), finalizate cu succes. SAU cauză: Întrucât Gabriel Báthory [principele Transilvaniei] dorea aducerea Moldovei, a Țării Românești și a Transilvaniei sub conducerea sa și efect: Radu Șerban și-a reluat legăturile cu Habsburgii etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două conflicte militare la care participă românii în secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea (1px2=2p) Exemple: lupta de la Posada, bătălia de la Rovine, lupta de la Marienburg etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui conflict militar menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la conflictul militar (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice la care participă românii în perioada cuprinsă între evenimentele descrise de sursa A și cele descrise de sursa B Exemple: au caracter antiotoman, reprezintă alianțe cu state creștine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: organizarea adunărilor ad-hoc 3 puncte pentru menționarea oricărei solicitări exprimate în cadrul acestora Exemple: solicitau unirea; garanția colectivă a puterilor pentru noua ordine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la comisia de anchetă (3px2=6p) Exemple: Puterile au creat o comisie specială de anchetă care să meargă la București să strângă informații; În 1858, comisia de anchetă a înaintat puterilor raportul privind dorințele exprimate de români în adunările ad-hoc; comisia de anchetă trebuia să facă recomandări cu privire la organizarea Principatelor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la prevederile Convenției de la Paris câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Prevederile Convenției de la Paris vizau organizarea instituțiilor politice din Principate. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: o adunare legislativă pentru fiecare Principat, aleasă pe șapte ani și un domnitor pentru fiecare Principat, care avea să fie ales de adunare pe viață SAU Prevederile Convenției de la Paris contribuiau la modernizarea Principatelor Române. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Convenția anula [...] privilegiile boierilor și proclama egalitatea în fața legii etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Legii instrucțiunii publice, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: desființarea partidelor istorice, înlăturarea monarhiei constituționale, desfășurarea naționalizării, începutul colectivizării etc.) (3px2=6p) 2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acestea (de exemplu: au consecințe în domeniul politic, comuniștii preiau puterea în stat; desființează proprietatea privată, vizează domeniul economic etc.) - 2 puncte pentru menționarea Constituției din 1965 3 puncte pentru prezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la constituție - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice prin care România participă la relațiile internaționale în perioada „Războiului rece‟ (de exemplu: stat fondator al Organizației Tratatului de la Varșovia, relații diplomatice cu state democratice, Conferința de la Helsinki etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția României, în plan intern, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea (de exemplu: În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, practicile politice utilizate în plan intern favorizează evoluția României., Evoluția României în plan intern, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, este specifică unui regim democratic. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu