Subiect BAC 2023 Istorie, sesiunea iunie–iulie, varianta 1

2 puncte pentru răspunsul: Transilvania Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: li s-a îngrădit politica externă, domnii Țării Românești și Moldovei susțin o politică antiotomană etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Imperiul Otoman/Poarta Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei A

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: În același context, poziția Principatului între otomani și Habsburgi conferea, din punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl controla și efect: Prin urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a politicii externe a celor două imperii. SAU cauză: datorită faptului că, după epoca sultanului Sϋleyman, Imperiul Otoman a intrat într-o fază staționară și efect: Habsburgii vor relua disputa etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p) Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea Exemple: au caracter antiotoman, colaborarea cu state creștine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Al. I. Cuza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Franța, Anglia 3 puncte pentru menționarea oricărei decizii adoptate în cadrul acestui eveniment, precizate în sursa dată Exemple: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin, Anglia a fost de acord cu anularea alegerilor falsificate din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Adunările ad-hoc (3px2=6p) Exemple: În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc; aveau prerogative limitate; Adunările ad-hoc au votat declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Convenția de la Paris câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Convenția de la Paris stabilea organizarea instituțională a Principatelor Române. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Convenția prevedea că noul stat se va numi Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, va avea doi domni pământeni, două capitale, două guverne și două foruri legislative distincte și la Focșani se înființau o Comisie Centrală și o Înaltă Curte de Casație care să elaboreze legi comune SAU Convenția de la Paris are consecințe politice pentru Principatele Române. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În conformitate cu prevederile Convenției de la Paris, în Principate au fost constituite comisii provizorii [...] având sarcina de a asigura formarea adunărilor elective, care urmau să desemneze cei doi domnitori. și La București, [...] ideea alegerii aceluiași domnitor – și ca urmare a lipsei de precizie a Convenției de la Paris, care nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane ca domnitor în cele două Principate – a căpătat susținere. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: participarea României la războiul ruso-otoman, aderarea României la Tripla Alianță etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România, în perioada 1946- 1947 (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor parlamentare, înlăturarea monarhiei constituționale etc.) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din perioada Războiului rece (de exemplu: fondarea Pactului de la Varșovia, Conferința de la Helsinki etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la schimbarea regimului politic din România la sfârșitul secolului al XX-lea (de exemplu: La sfârșitul secolului al XX-lea, prin schimbarea regimului politic, în România se instaurează democrația.; Schimbarea regimului politic din România a fost realizată, la sfârșitul secolului al XX-lea, prin acțiuni anticomuniste. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu