Subiect BAC 2025 Istorie, sesiunea iunie–iulie, varianta 1

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Stalin, Andrei Jdanov Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O viguroasă mișcare de eliberare s-a afirmat chiar în Partidul Comunist Cehoslovac; se desfășoară în 1968 etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: România, Iugoslavia, Albania, Cehoslovacia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Exemple: cauză: deoarece armatele sale ocupau deja zonele respective și efect: Stalin fusese în stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit din comun SAU cauză: Însă atunci când a fost vorba să impună regimuri de tip sovietic în aceste teritorii, el s-a dovedit mult mai prudent și efect: Ca urmare, în primii doi ani de după război, numai Iugoslavia și Albania au instituit dictaturi comuniste. etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în statul român, în perioada 1948-1960 (1px2=2p) Exemple: înființarea partidului unic, Constituția din 1948/1952, colectivizarea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate de statul român în plan intern la sfârșitul secolului al XX-lea, începând cu anul 1990 Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț)

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Petru Rareș, Ștefan Lăcustă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XVI-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Feldioara 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia, precizate în sursa dată Exemple: oștile moldovene [...] înving armatele lui Ferdinand de Habsburg; Petru Rareș îl susține pe Ioan Zápolya etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la măsurile luate de domn în politica internă a Moldovei (3px2=6p) Exemple: a întărit domnia; a limitat imunitățile marii boierimi; reface capitala țării etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman au consecințe negative pentru statul român. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: otomanii au răpit Moldovei cetatea Tighina, cu teritoriul din jur și Pe când Petru Rareș lupta cu tătarii, boierii, epuizați de lupte, au predat țara sultanului. SAU Relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman au caracter militar. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: O armată de 150.000-200.000 de oameni, condusă de sultanul însuși, s-a îndreptat în vara anului 1538 spre Moldova și În timpul acestei expediții, otomanii au răpit Moldovei cetatea Tighina, cu teritoriul din jur, transformând-o în raia* cu numele de Bender etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Tratatul de la Luțk, regimul fanariot etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859 (de exemplu: Rezoluțiile din Adunările Ad-hoc/Rezoluția din Adunarea Ad-hoc a Țării Românești/Moldovei, organizarea adunărilor elective, dubla alegere a lui Al. I. Cuza/alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/Țării Românești etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată - 2 puncte pentru precizarea oricărei măsuri adoptate în statul român, în perioada 1861-1866 (de exemplu: Legea rurală, Constituția din 1866 etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la această măsură (de exemplu: prevede emanciparea țăranilor, stabilește condițiile împroprietăririi țăranilor, rezolvă parțial problema agrară etc.; statul se numește România, reflectă principiul separării puterilor, forma de guvernământ este monarhia constituțională etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice la care participă România în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885 (de exemplu: Convenția cu Rusia din 1877, lupta de la Plevna, aderarea la Tripla Alianță etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1918 (de exemplu: Politica externă a României în perioada 1916-1918 a fost influențată de marile alianțe din Primul Război Mondial., România participă la acțiuni diplomatice în cadrul politicii externe din perioada 1916-1918. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu