Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Secolul XVI: Moldova lui Petru Rareș și unirea lui Mihai Viteazul, Instaurarea comunismului în România (1944–1947), Secolele XIV–XV: Mircea, Iancu, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți instituția politică centrală din Țările Române, precizată în sursa A.
Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800): „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și […]”
Sursa B (I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii Moderne): „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului și a plătit la Istanbul mari […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: domnia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Liga Sfântă.
Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800): „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și […]”
Sursa B (I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii Moderne): „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului și a plătit la Istanbul mari […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: El și-a adus țara într-o alianță contra turcilor, numită «Liga Sfântă»; din Liga Sfântă făcea parte și Transilvania etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800): „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și […]”
Sursa B (I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii Moderne): „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului și a plătit la Istanbul mari […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman, Istanbul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că revolta antiotomană este declanșată la București.
Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800): „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și […]”
Sursa B (I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii Moderne): „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului și a plătit la Istanbul mari […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei B
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800): „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și […]”
Sursa B (I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii Moderne): „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului și a plătit la Istanbul mari […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Exemple: cauză: domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și al exportului de sare și pește și efect: Ca urmare, în secolele XIV-XV cea mai mare parte a veniturilor bănești ale domniei provenea [...] din taxe SAU cauză: Creșterea fiscalității a slăbit atât țărănimea liberă cât și categoriile intermediare cu funcții militare și administrative și efect: astfel încât era subminat întregul mod tradițional de funcționare a statului etc.
I · 6
6 p
Prezentați alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B.
Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800): „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și […]”
Sursa B (I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii Moderne): „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului și a plătit la Istanbul mari […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p) Exemple: cruciada de la Varna, lupta de la Vaslui, lupta de la Codrii Cosminului etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc sud-carpatic, în secolul al XIII-lea.
Sursa A (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800): „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și […]”
Sursa B (I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii Moderne): „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului și a plătit la Istanbul mari […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două autonomii locale atestate în spațiul românesc sud-carpatic, în secolul al XIII-lea Exemple: au conducători cu atribuții militar- administrative, au contribuit la întemeierea Țării Românești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți conducătorul guvernului României precizat în sursa dată.
Sursa (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte formarea unui guvern dominat […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Petru Groza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte formarea unui guvern dominat […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați regele României și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
Sursa (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte formarea unui guvern dominat […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru răspunsul: Mihai I/Mihai 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta, la care se referă sursa dată Exemple: Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte formarea unui guvern dominat de comuniști, abdică la 30 decembrie 1947 etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la alegerile din 1946.
Sursa (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte formarea unui guvern dominat […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la alegerile din 1946 (3px2=6p) Exemple: sovieticii au acceptat principiul unei lărgiri a executivului român, destinat să pregătească alegerile din 1946; În urma alegerilor de la sfârșitul lui 1946 […] partidele democratice (în special Partidul Național Țărănesc) au obținut o mare victorie electorală; comuniștii au falsificat rezultatul alegerilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Tratatul din 1947, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte formarea unui guvern dominat […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Tratatul din 1947 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Tratatul din 1947 conține prevederi referitoare la situația teritorială a României. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În urma tratatului semnat la 10 februarie 1947, României i-a fost recunoscut dreptul asupra întregului teritoriu transilvan și Ea pierdea însă Basarabia și nordul Bucovinei în favoarea Uniunii Sovietice SAU Tratatul din 1947 era favorabil Uniunii Sovietice. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Ea pierdea însă Basarabia și nordul Bucovinei în favoarea Uniunii Sovietice și era obligată să plătească importante despăgubiri de război (în special rușilor). etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în România se utilizează practici politice totalitare în perioada 1949-1965. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte formarea unui guvern dominat […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Constituția din 1952/1965, represiunea politică etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român în secolul al XIX-lea, având în vedere: - precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc, în perioada 1821-1848 și menționarea a două aspecte cu privire la acesta; - prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1864; - menționarea a două aspecte referitoare la Constituția din1866; - formularea unui punct de vedere referitor la politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc, în perioada 1821-1848 (de exemplu: Constituția Cărvunarilor, Proclamația de la Islaz etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: susține principiul separării puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii etc.; este elaborată în contextul Revoluției din 1848-1849, solicită împroprietărirea țăranilor cu despăgubire, are rol de constituție etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1864 (de exemplu: Rezoluțiile din Adunările Ad-hoc/Rezoluția din Adunarea Ad-hoc a Țării Românești/Moldovei, dubla alegere a lui Al. I. Cuza/alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/Țării Românești, Legea instrucțiunii publice etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1866 (de exemplu: statul se numește România, reflectă principiul separării puterilor, forma de guvernământ este monarhia constituțională etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 (de exemplu: Politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 a fost influențată de „criza orientală‟., Politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 se caracterizează prin colaborarea cu mari puteri europene. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.
