Subiect BAC 2025 Istorie, model

2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: au izbucnit proteste studențești în universități, inspirate de evenimentele din Polonia și Ungaria, protestele au fost suprimate de Securitate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej/Dej, Hrușciov Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei A

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Conducerea României […] a fost ajutată de faptul că Hrușciov se temea de o nouă confruntare de tipul celei din Ungaria și efect: Ca urmare, relația de relativă distanțare a României față de URSS a continuat SAU cauză: datorită opoziției față de invadarea Cehoslovaciei și efect: Nicolae Ceaușescu, care, în 1965, i-a succedat […] lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea Partidului Comunist (devenind președintele României în 1974), a fost apreciat de Occident etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în România, între anii 1990-2000 Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: monstruoasa coaliție 3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al nemulțumirilor față de domnia lui Al. I. Cuza, la care se referă sursa dată Exemple: îl acuzau de o conduită prea moderată; starea de dezordine din finanțe etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza (3px2=6p) Exemple: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care sporește prerogativele domnitorului; Legea rurală; vizează domeniul juridic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la principele străin câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Principele străin urma să contribuie la consolidarea statului român. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Prin alegerea unui principe străin, românii voiau să înlăture certurile interne pentru domnie și un principe străin, prin prestigiul și sprijinul familiei din care provenea, va înlesni dobândirea deplinei independențe de către statul român SAU Alegerea principelui străin este confirmată prin acțiuni politice desfășurate în plan intern. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Un plebiscit* îl alege cu 685 000 de voturi, contra fiind 224 de voturi. și la 10 mai 1866, Parlamentul român îl proclamă principe, sub numele de Carol I etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Constituția Cărvunarilor, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Brașov, cruciada de la Nicopole etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; participarea românilor sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, trupele creștinilor sunt înfrânte, consolidarea dominației otomane în Peninsula Balcanică etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, cruciada de la Varna etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii de politică externă menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea de politică externă - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500 (de exemplu: acțiuni militare cu caracter antiotoman, susțin lupta antiotomană în alianță cu state creștine, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea (de exemplu: Organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea este influențată de evoluția relațiilor internaționale., Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează organizarea instituțională din spațiul românesc. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu