Subiect BAC 2025 Istorie, simulare națională

2 puncte pentru răspunsul: Fondul Monetar Internațional Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: a fost supusă unor puternice presiuni ideologice; fondurile pentru achiziția cărților au scăzut considerabil etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Nicolae Ceaușescu/Ceaușescu, România Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Deoarece competiția pentru piețele de desfacere străine devenise aprigă la începutul anilor '80 și efect: el a încercat să se asigure de cât mai multă valută forte SAU cauză: S-au adoptat măsuri legate de repartizarea resurselor de energie pentru a asigura […] producerea mărfurilor industriale destinate exportului și efect: Ca urmare, s-au înregistrat creșteri rapide ale prețurilor la electricitate, benzină, gaze naturale etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, colectivizarea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate de statul român în ultimul deceniu al secolului al XX-lea; Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Lascăr Rosetti, Vasile Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Mihail Sturdza/Sturdza 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta, la care se referă sursa dată Exemple: Cu aceeași abilitate demonstrată anterior, Sturdza a primit petiția; ia măsuri împotriva revoluției etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la evenimentele din 27 martie 1848 (3px2=6p) Exemple: La 27 martie 1848, în prezența a 1000 de persoane s-au luat în dezbatere «îmbunătățirile necesare țării»; Adunarea [...] și-a ales un președinte [...] care a condus discuțiile; se constituie o comisie pentru redactarea unui program de revendicări etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la programul revoluționar de la Brașov câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Programul revoluționar de la Brașov cuprinde solicitări referitoare la problema agrară. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: desființarea oricăror obligații ale sătenilor către proprietarii de moșii și împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare SAU Atât programul revoluționar de la Brașov, cât și cel de la Cernăuți reflectă dorința de unificare a românilor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: «unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat neatârnat» și Unirea Principatelor era cea mai importantă: ea era «cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național» etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Legea instrucțiunii publice, Constituția din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților (de exemplu: lupta de la Posada, crearea Mitropoliei Țării Românești etc. ) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acest fapt istoric (de exemplu: Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este atestată prin izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; întemeiată de Nicolae Alexandru la Curtea de Argeș, dependentă de Patriarhia din Constantinopol, consolidează independența Țării Românești față de Ungaria etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților (de exemplu: descălecatul lui Dragoș, descălecatul lui Bogdan etc. ) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea – al XVII-lea (de exemplu: devine principat autonom sub suzeranitate otomană, principele este ales de dietă, constituirea guberniului etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (de exemplu: Imperiul Otoman intervine în organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.; Organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea este influențată de evoluția relațiilor internaționale. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu