Subiect BAC 2022 Istorie, sesiunea iunie–iulie, varianta 1

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: guvern, guvern de coaliție, guvern de uniune națională, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, Stalin afirmă impunerea dominației Uniunii Sovietice în Europa de Est etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Stalin, Uniunea Sovietică/Europa/Europa de Est Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei A

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice și efect: Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România SAU Cauză: pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa și efect: Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962 (1px2=2p) Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952, colectivizarea agriculturii etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România Exemple: au contribuit la consolidarea regimului politic, au încălcat drepturile cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XVIII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Nicolae Mavrocordat 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată Exemple: degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir (3px2=6p) Exemple: a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești; a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile; deciziile luate în Sfatul Domnesc erau favorabile micii boierimi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Prevederile Tratatului de la Luțk vizează instituția politică centrală. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri și domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor SAU Prevederile Tratatul de la Luțk reflectă relațiile politice dintre Moldova și Rusia. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești și țara era pusă sub protecția țarului etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: atacul de la Târgoviște, bătălia de la Giurgiu etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor din Adunările ad-hoc, dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la faptul istoric precizat (de exemplu: prevăd unirea Moldovei cu Țara Românească, solicită statutul de neutralitate, au fost prezentate marilor puteri garante etc.; se realizează în cadrul adunărilor elective organizate la Iași și la București, este recunoscută în plan internațional, a contribuit la constituirea statului român modern etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870 (de exemplu: adoptarea Legii rurale/Legii instrucțiunii publice, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: proclamarea independenței României, participarea la războiul ruso-otoman etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea (de exemplu: Statul român se implică în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea prin acțiuni diplomatice.; Implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea are consecințe favorabile pentru România. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu