Subiect BAC 2022 Istorie, simulare națională

2 puncte pentru răspunsul: Posada Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfășurat de această dată pe un front mult mai larg, izvoarele înregistrând confruntări armate atât în Țara Bârsei, cât și la Severin, în anii 1343-1345 Basarab pierde stăpânirea asupra Severinului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Basarab Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât de gravă și efect: încât regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu și jumătate pentru a putea restabili autoritatea centrală asupra întregului teritoriu al regatului SAU Cauză: Compromisul din 1324 nu era unul menit să dureze și efect: astfel încât, în anul 1330, regele Ungariei s-a hotărât să tranșeze militar în favoarea sa situația din teritoriile de la Sud de Carpați. etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea (1px2=2p) Exemple: organizarea Principatului Transilvaniei (1541), încheierea Tratatului de la Alba Iulia din 1595, instaurarea regimului fanariot în Moldova/Țara Românească la începutul secolului al XVIII-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea Exemple: au conducători cu atribuții militar-administrative, au contribuit la constituirea statului medieval Țara Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Gheorghiu-Dej, Ceaușescu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: sistematizarea satului 3 puncte pentru menționarea oricărui obiectiv al acesteia, la care se referă sursa dată Exemple: înlocuirea satelor cu centre agrotehnice, transformarea locuitorilor satelor în proletari etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la cultul personalității (3px2=6p) Exemple: trăsătura definitorie a regimului lui Ceaușescu; În presă, la televizor și în cadrul adunărilor publice, el se afla în centrul atenției; utilizarea cultului personalității influențează statutul Partidului Comunist etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la industria României câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Preocuparea României pentru dezvoltarea industriei influențează politica financiară a statului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Industria și diversele ei întreprinderi au continuat așadar să aibă întâietate la alocarea investițiilor de capital, adesea în detrimentul agriculturii și al altor ramuri ale economiei, aparent mai puțin importante și Pentru a-și finanța planurile industriale ambițioase, regimul recursese la împrumuturi de la alte guverne și instituții financiare internaționale precum Fondul Monetar Internațional [...]. SAU Strategia care vizează industria României avea consecințe atât în plan intern, cât și în plan extern. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În viziunea sa, industria grea avea să aibă mai multe beneficii: urma să pună bazele noii ordini economice comuniste, să asigure autonomia României în relațiile cu Uniunea Sovietică și să întărească poziția internațională a țării. și Planul de acțiune consta în utilizarea împrumuturilor străine pentru a construi noi întreprinderi și a extinde capacitatea de producție a celor mai vechi, apoi în vânzarea bunurilor lor pe piața internațională, care însemna în primul rând Occidentul, și folosirea profiturilor pentru achitarea creditelor. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1991, organizarea alegerilor libere etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Cererile norodului românesc prezentat în 1821, Proclamația de la Islaz din 1848 etc.) 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a proiectului politic precizat (de exemplu: numirea în funcții pe criteriul meritocrației, reformă fiscală etc., domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale, emanciparea țăranilor și împroprietărirea cu despăgubire etc.) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea (de exemplu: elaborarea proiectelor politice referitoare la statul român modern în Adunările ad-hoc din 1857, dubla alegere a domnitorului Al. I. Cuza în anul 1859, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px3=9p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari (de exemplu: unirea Basarabiei cu România, unirea Bucovinei cu România, organizarea Adunării Naționale de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 etc. ) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930 (de exemplu: Practicile politice utilizate în România Mare au contribuit la consolidarea democrației în perioada 1919-1930., În perioada 1919-1930, prevederile constituționale reflectă caracteristicile democrației din România Mare. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu