Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Proiecte politice, mișcarea din 1821 și Regulamentele Organice, Secolele XVII–XVIII: Brâncoveanu, Cantemir și Principatele între imperii, Revoluția de la 1848 în spațiul românesc. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți un domn regulamentar, precizat în sursa B.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Alexandru Ghica, Mihail Sturdza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la Proclamația de la Padeș.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Tudor Vladimirescu a lansat la 23 ianuarie 1821 un apel pentru insurecționarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamația de la Padeș., justifica ridicarea la luptă invocând dreptul de rezistență la opresiune etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că rușii puteau să intervină în sprijinul românilor și grecilor.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei A
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Datorită opoziției tacite a Porții și efect: comisiile nu și-au putut începe activitatea practică până după izbucnirea războiului ruso-turc din 1828-1829 SAU cauză: Imperiul Otoman și Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Țara Românească și Mihail Sturdza în Moldova. și efect: Ca urmare, Regulamentele erau încălcate la scurtă vreme de la intrarea lor în vigoare, procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viață de adunările obștești extraordinare etc.
I · 6
6 p
Prezentați alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p) Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în 1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Sursa A (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică […]”
Sursa B (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova): „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Exemple: au caracter antiotoman, vizează obținerea independenței de stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți un domnitor precizat în sursa dată.
Sursa: „Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Matei Basarab, Vasile Lupu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa: „Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XVII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați conflictul militar internațional și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată.
Sursa: „Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru răspunsul: Războiul de 30 de ani/Războiul de 30 de ani (1618-1648) 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple: Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani, a permis exportatorilor est-europeni să obțină venituri ridicate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania.
Sursa: „Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Transilvania (3px2=6p) Exemple: haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni; ocuparea Principatului de către austrieci; haraciul Transilvaniei este modificat de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa: „Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Politica financiară a Imperiului Otoman în Țara Românească și în Moldova vizează reprezentanți ai instituției domniei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Totodată [...] au cunoscut scăderi semnificative și [...] sumele plătite pentru tron, unii domni fiind chiar înscăunați fără să li se ceară niciun ban și în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele subsidii domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane. SAU Reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova sunt susținuți de Imperiul Otoman. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele subsidii domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane și Această politică otomană [...] a fost îmbinată cu o selecție mai atentă a domnitorilor munteni și moldoveni, fiind preferați cei cu legături mai strânse la Istanbul. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa: „Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: lupta de la Belgrad din 1456, lupta de la Vaslui din 1475 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă din România postbelică, având în vedere: - menționarea a două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a două asemănări între acestea; - precizarea constituției adoptate în România, în deceniul șase al secolului al XX-lea și prezentarea unui aspect referitor la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1952 2 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la aceasta (de exemplu: menționează instituțiile statului și atribuțiile acestora, prevede existența proprietății socialiste, reflectă subordonarea față de URSS etc.) 3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului (de exemplu: Practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului, au drept scop consolidarea regimului politic., Disidența anticomunistă reacționează față de practicile politice utilizate în România, în perioada național- comunismului. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.
