Subiect BAC 2022 Istorie, sesiunea august, varianta 7

2 puncte pentru răspunsul: Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Bătălia s-a dat la 10 noiembrie 1444; oastea creștinilor a fost învinsă de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș/Radu cel Frumos Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei A

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: În iarna dintre 1461-1462 [...] a pătruns prin surprindere la sud de Dunăre și a distrus toate punctele fortificate otomane și efect: Ca urmare, în primăvara anului 1462, o armată otomană în frunte cu Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, pornește spre Țara Românească SAU Cauză: La 1462, între noul domn, Radu cel Frumos, și sultan, se încheie un nou tratat și efect: În consecință, se reglementau raporturile politice româno-otomane. etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate de români în relațiile internaționale din secolul al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p) Exemple: participarea la lupta de la Marienburg, lupta de la Vaslui, Tratatul de la Hârlău etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea Exemple: au caracter antiotoman, recunosc caracterul ereditar al domniei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Carol I Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: criza orientală 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple: datorat de data aceasta acțiunii popoarelor mici din sudul Dunării, disputa dintre marile puteri pentru dominație în sud-estul Europei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la guvernul României (3px2=6p) Exemple: În anul 1873, […] problema proclamării independenței României, vizată de principele Carol I și unii miniștri, a constituit obiectivul guvernului; invocând contextul extern nefavorabil, consideră nepotrivită punerea imediată în practică a unui asemenea proiect; majoritatea membrilor guvernului […] erau adepții intensificării acțiunilor diplomatice pentru obținerea independenței etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la participarea României la război câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Participarea României la război nu este acceptată de Rusia. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Toate propunerile de cooperare militară româno-ruse, făcute de Carol I, I. C. Brătianu sau M. Kogălniceanu, au fost respinse de țarul Rusiei, Alexandru al II-lea, și cancelarul Gorceakov până în iulie 1877 și Din cauza informațiilor eronate în legătură cu starea militară a Turciei, […] Rusia n-a dorit o cooperare militară cu România SAU Participarea României la război este indispensabilă după confruntările de la Plevna. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Imprecizia informațiilor în privința forțelor otomane concentrate la Plevna au adus după sine două grele înfrângeri pentru trupele rusești […], iar comandamentul rusesc, prin intermediul marelui duce Nicolae, a lansat un disperat apel pentru intrarea imediată în acțiune a armatei române și Prezența armatei române în război devenise necesară […] când primele succese înregistrate de otomani împotriva rușilor la Plevna, în iulie 1877, au dezvăluit […] gravele consecințe ce puteau decurge de aici. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Legii rurale, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei aspecte referitoare la democrația din statul român în primul deceniu după constituirea României Mari (1918) (de exemplu: monarhia constituțională, principiul separării puterilor în stat, respectarea drepturilor cetățenești, pluripartidismul etc.) (3px3=9p) - 2 puncte pentru precizarea legii fundamentale adoptate în România între anii 1931-1940: Constituția din 1938 3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acesteia (de exemplu: consolidarea regimului politic instaurat de regele Carol al II-lea, limitarea drepturilor cetățenilor etc.) - 2 puncte pentru menționarea oricărei practici politice utilizate în România, în etapa stalinismului din a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: adoptarea Constituției din 1952, represiunea politică etc.) 3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la România în perioada 1965 - 1988 (de exemplu: În perioada 1965 - 1988, regimul politic din România se consolidează prin practici politice totalitare; În perioada 1965 - 1988, în România au loc acțiuni prin care sunt încălcate drepturile omului. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu