Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Stalinismul în România (1948–1964), Întemeierea statelor medievale și instituțiile domniei, Formațiuni politice prestatale (secolele IX–XIII). Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți legea fundamentală a statului român, precizată în sursa B.
Sursa A (E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003): „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele Consiliului de Miniștri, Petru Groza, […]”
Sursa B (C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989): „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui Ceaușescu, atât prin […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1965/Constituția din 21 august 1965 Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la domeniul economic.
Sursa A (E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003): „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele Consiliului de Miniștri, Petru Groza, […]”
Sursa B (C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989): „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui Ceaușescu, atât prin […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: prevederile economice aveau întâietate față de cele politice, fiind instrumentul, numai aparent legal, prin care se pregătea trecerea întregii economii sub controlul statului, statul își impune controlul asupra comerțului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați un lider politic și o formațiune politică la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
Sursa A (E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003): „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele Consiliului de Miniștri, Petru Groza, […]”
Sursa B (C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989): „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui Ceaușescu, atât prin […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej, Partidul Muncitoresc Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că deputații adoptă constituția în unanimitate.
Sursa A (E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003): „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele Consiliului de Miniștri, Petru Groza, […]”
Sursa B (C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989): „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui Ceaușescu, atât prin […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei A
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003): „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele Consiliului de Miniștri, Petru Groza, […]”
Sursa B (C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989): „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui Ceaușescu, atât prin […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: Întrucât alegerea liderului nu se mai făcea de către Comitetul Central, ci direct de către congres și efect: se consolida puternic poziția lui Ceaușescu SAU Cauză: Ceaușescu avea nevoie de o lovitură puternică împotriva vechii echipe din jurul lui Gheorghiu-Dej care [...] să pună capăt oricărei opoziții în viitor și efect: De aceea, Ceaușescu a hotărât să redeschidă cazul Pătrășcanu etc.
I · 6
6 p
Prezentați alte două fapte istorice desfășurate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursa B.
Sursa A (E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003): „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele Consiliului de Miniștri, Petru Groza, […]”
Sursa B (C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989): „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui Ceaușescu, atât prin […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p) Exemple: adoptarea Constituției din 1952/1991, Revoluția din decembrie 1989 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o asemănare între două practici politice din România, utilizate în perioada 1918-1947.
Sursa A (E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003): „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele Consiliului de Miniștri, Petru Groza, […]”
Sursa B (C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989): „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui Ceaușescu, atât prin […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice din România, utilizate în perioada 1918-1947 Exemple: stabilesc forma de guvernământ a statului, vizează sistemul electoral etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți statul medieval românesc precizat în sursa dată.
Sursa (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor): „Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare voievod, pe nume Basarab, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor): „Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare voievod, pe nume Basarab, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați voievodul din sudul Carpaților și o cauză a conflictului cu Ungaria din septembrie 1330, la care se referă sursa dată.
Sursa (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor): „Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare voievod, pe nume Basarab, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru răspunsul: Basarab 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a conflictului cu Ungaria din septembrie 1330, la care se referă sursa dată Exemple: principala cauză a neînțelegerilor a fost situația dărilor care erau extrem de importante pentru rege, pretențiile teritoriale în sudul Carpaților ale apropiaților regelui Ungariei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la pacea propusă în anul 1330.
Sursa (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor): „Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare voievod, pe nume Basarab, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la pacea propusă în anul 1330 (3px2=6p) Exemple: Voievodul Țării Românești i-a propus regelui pace, Basarab a declarat că era dispus să cedeze Ungariei Severinul, regele Ungariei nu a acceptat pacea etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele bătăliei de la Posada susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor): „Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare voievod, pe nume Basarab, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la consecințele bătăliei de la Posada câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Bătălia de la Posada are consecințe pentru statutul politico-juridic internațional al Țării Românești. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Acea bătălie marchează afirmarea statalității românești de sine stătătoare și Voievodul Basarab, până atunci vasal al regelui Ungariei, devine în acel moment întemeietorul statului independent Țara Românească SAU Bătălia de la Posada are consecințe favorabile românilor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Românii au luat un număr mare de prizonieri, au capturat multe arme, muniții și cantități mari de diferite bunuri: bani în aur și argint, vase scumpe, cai și Bătălia de la Posada a însemnat mai mult decât o victorie militară a românilor asupra oștii ungurești etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la relațiile internaționale din secolul al XV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor): „Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare voievod, pe nume Basarab, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: lupta de la Belgrad, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și consolidarea statului român în secolul al XIX-lea, având în vedere: - precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în perioada 1848-1857 și menționarea a două solicitări înscrise în acesta; - prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc între anii 1859-1865; - menționarea a două aspecte referitoare la Constituția din 1866; - formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în perioada 1848-1857 (de exemplu: Proclamația de la Islaz, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două solicitări înscrise în proiectul politic precizat (de exemplu: domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale, emanciparea țăranilor și împroprietărirea cu despăgubire, libertatea de exprimare etc., consolidarea autonomiei, unirea Principatelor, prinț străin etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc între anii 1859- 1865 (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza, adoptarea Legii rurale etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1866 (de exemplu: a fost promulgată de principele Carol I, forma de guvernământ este monarhia constituțională, prevede drepturi și libertăți etc.) (3px2=6p) – 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare. SAU Prin participarea la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea România vizează atingerea obiectivelor naționale. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.
