Subiect BAC 2024 Istorie, sesiunea iunie–iulie, varianta 10

2 puncte pentru răspunsul: Călugăreni Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: în primăvara lui 1462, sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța sa; otomanii atacă Chilia etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Vlad Țepeș, Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei A

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: Autoritățile nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman sub aspect politic, militar și economic și efect: De aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în mișcare spre Dunăre. SAU Cauză: din cauza disproporției forțelor și efect: Domnul nu putea lupta în câmp deschis etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celei la care se referă sursa B (1px2=2p) Exemple: acceptarea suzeranității poloneze de către Alexandru cel Bun, Tratatul de la Hârlău încheiat de Ștefan cel Mare, Tratatul de la Mănăstirea Dealu etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni diplomatice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea diplomatică (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice desfășurate de români în secolul al XIV-lea Exemple: obținerea independenței față de Ungaria, caracter antiotoman etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Antanta, Puterile Centrale Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: I. I.C. Brătianu 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a opiniei publice din România, la care se referă sursa dată Exemple: opinia publică românească [...] cu gândul la eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară [...] - Transilvania, Banat, Bucovina - avea să opteze pentru intrarea în război alături de puterile Antantei; opinia publică influențează intrarea României în război împotriva Puterilor Centrale etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la evenimentele din anul 1917 (3px2=6p) Exemple: Seria marilor bătălii victorioase din lunile iulie-august 1917 a început cu cea de la Mărăști; a continuat cu celebra bătălie de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească în timpul Primului Război Mondial; în bătălia de la Oituz e oprită înaintarea adversarului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în anul 1916 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Acțiunile militare desfășurate în anul 1916 au consecințe politice negative pentru România. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Astfel, în decembrie 1916, Capitala era ocupată, o bună parte a teritoriului național intrând sub ocupația militară a Puterilor Centrale și De la această dată, armata română și, odată cu ea, autoritățile și principalele instituții ale statului, se retrag în Moldova. SAU În acțiunile militare desfășurate în anul 1916 armata română nu este susținută de Antanta. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Succesul a fost de scurtă durată, fiindcă [...] armata română, neajutată la timp de aliați, este obligată să se retragă, în fața trupelor germane și austro-ungare. și În același timp, România era atacată de inamic și pe frontul de sud, de către trupele germane, conduse de generalul Mackensen, cărora se alăturau trupele bulgare și turcești, în condițiile în care aliații nu-și îndepliniseră angajamentul de a acoperi sudul României cu ofensiva lor. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: organizarea alegerilor pe baza votului universal, adoptarea Constituției din 1923 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România între anii 1946-1960 (de exemplu: Constituția din 1948, colectivizarea etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale, statul se numește Republica Populară Română etc.; se desfășoară după model sovietic, vizează proprietatea privată asupra pământului, e însoțită de represiune politică etc) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri adoptate în politica internă a României între anii 1964-1985 (de exemplu: adoptarea Constituției din 1965, cultul personalității devine politică de stat, represiunea politică etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România participă la relațiile internaționale (de exemplu: Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile, Conferința de la Helsinki etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995 (de exemplu: Garantarea drepturilor și libertăților cetățenești a contribuit la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995.; Consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995 se realizează prin măsuri legislative. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu