Subiect BAC 2024 Istorie, sesiunea specială, varianta 9

2 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza/Cuza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: se compune din membri de drept și [...] membri numiți de domn; dezbate legile etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: Candidatura sa, supusă la vot, a întrunit unanimitatea deputaților și efect: Drept urmare, la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a devenit Domnitor al Moldovei SAU cauză: La 24 ianuarie 1859, în Adunarea Electivă a Țării Românești deputații conservatorilor au sfârșit prin a se alătura deputaților unioniști și efect: Astfel, ei au votat cu toții, în unanimitate, pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn și al Țării Românești etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în statul român, între anii 1860-1867, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p) Exemple: legea secularizării averilor mănăstirești, legea rurală, instaurarea dinastiei străine etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în plan extern, în ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea Exemple: colaborarea cu mari puteri, caracter antiotoman etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român/PCR Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Nicolae Ceaușescu 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a relațiilor acestuia cu cetățenii statului, la care se referă sursa dată Exemple: a menținut un contact direct cu cetățenii, Nicolae Ceaușescu renunță la comunicarea directă cu cetățenii etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la funcțiile deținute de conducătorul României (3px2=6p) Exemple: Anul 1974 a căpătat o importanță simbolică și prin alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de președinte al noii Republici Socialiste România; secretar general al CC al PCR; președinte al Consiliului de Stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul educației câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Prin măsurile adoptate în domeniul educației sunt impuse noi discipline de studiu în învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În clasele V-VIII s-a introdus o dată la două săptămâni cursul de informare politică și În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» SAU Măsurile adoptate în domeniul educației politizează sistemul de învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social- politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român» și În facultăți au apărut cursuri precum economie politică, socialism științific, sociologia educației, probleme fundamentale ale istoriei patriei și Partidului Comunist Român. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: aderarea la Pactul de la Varșovia, participarea la Conferința de la Helsinki etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui conflict militar la care participă românii în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni prin care românii se implică în relațiile internaționale din prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, trupe moldovene luptă la Grϋnwald/Marienburg, cruciada de la Varna etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în a doua jumătate a secolului al XV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: lupta de la Vaslui, organizarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitate otomană etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XVI-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu