Subiect BAC 2026 Istorie, simulare națională

2 puncte pentru răspunsul: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În anul următor a luat ființă Miliția, care înlocuia forțele de poliție existente; a acționat ca forță armată a partidului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: România, Uniunea Sovietică Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

3 puncte pentru scrierea literei B

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: deoarece nu puteau fi admiși «membrii claselor exploatatoare» și efect: Au fost introduse criterii stricte pentru intrarea în partid SAU cauză: Partidul trebuia să treacă de la etapa improvizațiilor, corespunzătoare perioadei de preluare rapidă a puterii, la cea a partidului-stat, orientată către o exercitare a controlului asupra societății, economiei și aparatului de stat, pe termen lung și efect: Drept urmare, în decursul anului 1948, partidul, structura de stat și economia României au fost reformulate, devenind o copie fidelă a celor din Uniunea Sovietică etc.

câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor precizate în sursele date (1px2=2p) Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, cenzura etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în statul român, în perioada 1990-1996 Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Nicolae Mavrocordat, Mihai Racoviță Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2 puncte pentru răspunsul: al XVIII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman/Poarta 3 puncte pentru menționarea oricărui aspect cu privire la durata domniei în timpul regimului fanariot, la care se referă sursa dată Exemple: De obicei, domniile erau acordate pe trei ani; domniile puteau fi reconfirmate prin plata unei sume de bani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații despre Sfatul domnesc (3px2=6p) Exemple: a continuat să fie [...] principala instituție a statului în sprijinul domniei, Alcătuit cu deosebire din boieri autohtoni, ca și din dregători străini, are atribuții în organizarea și conducerea politicii interne etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la memoriile boierești câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Memoriile boierești conțin solicitări referitoare la statutul internațional al Țărilor Române. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: funcționarea noului stat [...] sub protecția colectivă a Rusiei, Imperiului habsburgic și a Prusiei și neatârnare politică sub garanția Rusiei și a Imperiului habsburgic SAU Memoriile boierești vizează instituția politică centrală din spațiul românesc. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: unirea și independența Țărilor Române sub un principe pământean și înlăturarea domnilor fanarioți și înlocuirea lor prin pământeni etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: organizarea Principatului în Transilvania, Tratatul de la Alba Iulia etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri de politică internă care au contribuit la constituirea și consolidarea statului român în perioada 1860-1865 (de exemplu: constituirea Adunării legislative unice în București, Legea rurală, Legea instrucțiunii publice etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1866 câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la prevederile acesteia (de exemplu: consacră principiul separării puterilor în stat, forma de guvernământ este monarhia constituțională, garantează drepturi cetățenești etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în Transilvania, în anul 1918, pentru realizarea României Mari (de exemplu: Consiliul Național Român Central organizează Adunarea Națională de la Alba Iulia, adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1919-1927 (de exemplu: În perioada 1919-1927, se utilizează practici politice cu caracter democratic în politica internă a României.; Politica internă a României, în perioada 1919-1927, are ca scop consolidarea statului național unitar. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu