Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Unirea Principatelor (1859) și reformele lui Cuza, Întemeierea statelor medievale și instituțiile domniei, Proiecte politice, mișcarea din 1821 și Regulamentele Organice. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți noua constituție precizată în sursa B.
Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]”
Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Statutul Dezvoltător Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa A, o informație referitoare la domn.
Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]”
Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Fiecare Principat urma să fie condus de câte un domn și miniștrii săi; era ales pe viață etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]”
Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că puterile ajung la un compromis în problema unirii românilor.
Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]”
Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei A
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]”
Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Exemple: cauză: fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne și efect: Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase SAU cauză: Prin legea din [...] 1863 au fost trecute în proprietatea statului „toate averile mănăstirești“. și efect: Ca urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului etc.
I · 6
6 p
Prezentați două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România.
Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]”
Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România (1px2=2p) Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1917-1920.
Sursa A (D. Berindei, Istoria românilor): „În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele dispoziții foarte înaintate […]”
Sursa B (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român): „Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne, unul la […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1917-1920 Exemple: caracter militar, colaborare cu Antanta etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți capitala Moldovei, precizată în sursa dată.
Sursa (I. Țurcanu, Istoria românilor): „Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou a hotărât să înființeze pe versantul estic […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: Siret Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa (I. Țurcanu, Istoria românilor): „Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou a hotărât să înființeze pe versantul estic […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați conducătorul răscoalei din Țara Maramureșului și o acțiune desfășurată de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată.
Sursa (I. Țurcanu, Istoria românilor): „Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou a hotărât să înființeze pe versantul estic […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru răspunsul: Bogdan 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în Moldova, la care se referă sursa dată Exemple: În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară; l-a înlăturat pe Balc din Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la marcă.
Sursa (I. Țurcanu, Istoria românilor): „Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou a hotărât să înființeze pe versantul estic […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la marcă (3px2=6p) Exemple: formațiune politico-militară de apărare; În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoș; situată în Estul Carpaților etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa (I. Țurcanu, Istoria românilor): „Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou a hotărât să înființeze pe versantul estic […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391, sunt influențate de politica Ungariei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Moldova începe să participe activ în politica internațională în timpul lui Lațcu (1369-1375) [...] când a apărut pericolul reluării expansiunii maghiare în spațiul est-carpatic și Pentru Moldova, importanța politică a acestui tratat consta în faptul că Petru I Mușat își asigura astfel protecția Poloniei împotriva vechilor pretenții maghiare la pământurile est-carpatice SAU Acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391, au vizat domeniul religios. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Pentru a preîntâmpina acest pericol, Lațcu [...] a adresat papei Urban al V-lea rugămintea de a înființa o episcopie catolică în Moldova și Pentru consolidarea țării și recunoașterea ei internațională [...], Petru I Mușat a hotărât să înființeze o mitropolie ortodoxă. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XV-lea românii participă la acțiuni militare cu caracter antiotoman. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa (I. Țurcanu, Istoria românilor): „Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou a hotărât să înființeze pe versantul estic […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: cruciada de la Varna, lupta de la Vaslui etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere: - prezentarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea; - menționarea a două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969; - precizarea unei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (Constituția din 1952) 3 puncte pentru prezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la constituție - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de exemplu: devine stat membru al Organizației Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 (de exemplu: cultul personalității, represiunea politică etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural etc.; se exercită prin intermediul Securității, se intensifică supravegherea populației, încalcă drepturile și libertățile cetățenești etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 (de exemplu: Democrația din România în perioada 1990-1997 a fost consolidată prin măsuri legislative.; Pluralismul politic este o caracteristică a democrației din România în perioada 1990-1997. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.
