Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Instaurarea comunismului în România (1944–1947), Revoluția de la 1848 în spațiul românesc, Stalinismul în România (1948–1964). Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.
Numiți instituția care a emis decretul-lege din 1945, precizată în sursa A.
Sursa A (K. Hitchins, România 1866-1947): „La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23 martie 1945, acesta a emis […]”
Sursa B (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: guvernul/guvernul condus de P. Groza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
I · 2
2 p
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la colectivizare.
Sursa A (K. Hitchins, România 1866-1947): „La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23 martie 1945, acesta a emis […]”
Sursa B (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În 1949 a început colectivizarea forțată; țăranii se opun colectivizării etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
I · 3
6 p
Menționați câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
Sursa A (K. Hitchins, România 1866-1947): „La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23 martie 1945, acesta a emis […]”
Sursa B (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: P. Groza/Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
I · 4
3 p
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că planurile cincinale sunt aplicate în domeniul economic.
Sursa A (K. Hitchins, România 1866-1947): „La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23 martie 1945, acesta a emis […]”
Sursa B (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru scrierea literei B
I · 5
7 p
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Sursa A (K. Hitchins, România 1866-1947): „La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23 martie 1945, acesta a emis […]”
Sursa B (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: întrucât acestea au fost folosite pentru dotarea noilor centre de închiriere a mașinilor agricole pentru țărani și efect: Confiscarea tuturor utilajelor de pe moșiile expropriate a constituit un aspect semnificativ al reformei SAU cauză: întrucât Partidul Comunist [...] s-a folosit de aceasta pentru a dovedi țăranilor că proprietatea lor asupra pământului este definitivă și efect: [...] Suma era mică, nu constituia o povară financiară [...], însă era importantă etc.
I · 6
6 p
Prezentați două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1949-1980.
Sursa A (K. Hitchins, România 1866-1947): „La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23 martie 1945, acesta a emis […]”
Sursa B (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1949-1980 (1px2=2p) Exemple: participă la constituirea CAER, participă la constituirea Organizației Tratatului de la Varșovia, stabilește relații diplomatice cu R. F. Germania etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea menționată (2px2=4p)
I · 7
4 p
Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în România, în perioada 1991-1999.
Sursa A (K. Hitchins, România 1866-1947): „La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23 martie 1945, acesta a emis […]”
Sursa B (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor): „În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în România, în perioada 1991-1999 Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Subiectul al II-lea
30 de puncte
II · 1
2 p
Numiți un revoluționar din Țara Românească, precizat în sursa dată.
Sursa (Istoria românilor): „Revoluționarii moldoveni, [...] ajunși dincolo de Carpați, au rămas profund impresionați de Adunarea de la Blaj. La 12 mai 1848, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Radu Șapcă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 2
2 p
Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa (Istoria românilor): „Revoluționarii moldoveni, [...] ajunși dincolo de Carpați, au rămas profund impresionați de Adunarea de la Blaj. La 12 mai 1848, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
II · 3
6 p
Menționați programul elaborat de revoluționarii moldoveni și o prevedere a acestuia, la care se referă sursa dată.
Sursa (Istoria românilor): „Revoluționarii moldoveni, [...] ajunși dincolo de Carpați, au rămas profund impresionați de Adunarea de la Blaj. La 12 mai 1848, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
3 puncte pentru răspunsul: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple: împroprietărirea țăranilor fără despăgubire; unirea Moldovei cu Valahia etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 4
6 p
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Comitetul revoluționar.
Sursa (Istoria românilor): „Revoluționarii moldoveni, [...] ajunși dincolo de Carpați, au rămas profund impresionați de Adunarea de la Blaj. La 12 mai 1848, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Comitetul revoluționar (3px2=6p) Exemple: Comitetul revoluționar și comitetul executiv au pregătit [...] declanșarea revoluției în Țara Românească; Aflând de proiectele de acțiune ale Comitetului revoluționar și de apropiata izbucnire a revoluției, autoritățile [...] au trecut la măsuri represive; a hotărât ca procesul revoluționar să înceapă la 9 iunie 1848 în mai multe localități etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
II · 5
10 p
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Proclamația de la Islaz, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Sursa (Istoria românilor): „Revoluționarii moldoveni, [...] ajunși dincolo de Carpați, au rămas profund impresionați de Adunarea de la Blaj. La 12 mai 1848, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Proclamația de la Islaz câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Proclamația de la Islaz conține prevederi referitoare la statutul politico-juridic al Țării Românești. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: La primul punct s-a definit „poziția internațională‟ a Țării Românești, care rămânea „în aceleași legături [...] cu Înalta Poartă [Imperiul Otoman]‟ și Țara Românească își proclama deplina „neatârnare administrativă și legislativă‟, deci autonomia, respingându-se orice amestec al vreunei puteri din afară SAU Proclamația de la Islaz viza organizarea instituțiilor politice din Țara Românească. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În fruntea statului rămânea, potrivit Proclamației, un domn, dar „responsabil‟ și ales pe cinci ani din toate categoriile sociale și Adunarea Legislativă [...] trebuia alcătuită din „reprezentanți ai tuturor stărilor societății‟ etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
II · 6
4 p
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o acțiune din politica internă a statului român din perioada 1863-1883 a contribuit la modernizarea acestuia. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Sursa (Istoria românilor): „Revoluționarii moldoveni, [...] ajunși dincolo de Carpați, au rămas profund impresionați de Adunarea de la Blaj. La 12 mai 1848, […]”
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Legea instrucțiunii publice, Constituția din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
III
30 p
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – secolul al XVI-lea, având în vedere: - prezentarea unui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1380-1400; - menționarea a două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456; - precizarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457-1500 și menționarea a două aspecte cu privire la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul
Baremulbarem oficial
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1380-1400 (de exemplu: acceptarea suzeranității regelui Poloniei de către Petru I Mușat, cruciada de la Nicopole etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456 (de exemplu: lupta de la Marienburg, cruciada de la Varna, lupta de la Belgrad etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457- 1500 (de exemplu: Tratatul de la Overchelăuți, Tratatul de la Hârlău etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la aceasta (de exemplu: Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Cetatea Hotin este cedată regelui Poloniei, contribuie la consolidarea domniei lui Ștefan cel Mare etc.; este încheiat între Ștefan cel Mare și regele Poloniei, ajutor militar reciproc, precedat de confruntări militare între Moldova și Polonia etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea (de exemplu: Românii participă la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea prin acțiuni cu caracter antiotoman., Românii participă la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea prin acțiuni diplomatice. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.
Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.
