Istorie2026barem oficial

Subiect BAC 2026 Istorie, sesiunea august, varianta 4

Istorie · proba E.c, profil umanist și pedagogic. 14 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Secolul XVI: Moldova lui Petru Rareș și unirea lui Mihai Viteazul, Național-comunismul lui Ceaușescu și disidența anticomunistă (1965–1989), Secolele XIV–XV: Mircea, Iancu, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.

Subiectul I

30 de puncte

I · 1

2 p

Numiți alianța precizată în sursa A. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: Liga Sfântă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

I · 2

2 p

Precizați, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din 1659. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, revolta era condusă de domnitorul Mihnea al III-lea etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

I · 3

6 p

Menționați două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

I · 4

3 p

Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnii urmăresc să obțină independența țărilor române. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru scrierea literei B

I · 5

7 p

Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: cauză: deoarece ele erau în vecinătatea nemijlocită a dușmanului și formau o bază de operațiuni militare și efect: O deosebită importanță prezentau Transilvania, Moldova și Țara Românească SAU cauză: În ce privește pe Mihai [Viteazul], el abia fusese numit ca domn și efect: așa încât emisarul papei [...], bănuind că are legături prea strânse cu turcii, nu-i vorbise încă.

I · 6

6 p

Prezentați două acțiuni militare desfășurate de români în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1450-1550. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni militare desfășurate de români în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1450-1550 (1px2=2p) Exemple: participarea la lupta de la Belgrad, atacul de la Târgoviște, lupta de la Vaslui etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară (2px2=4p)

I · 7

4 p

Menționați o asemănare între două fapte istorice la care participă românii, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Sursa A (C. C. Giurescu, Istoria Românilor): „Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se […]” Sursa B (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri): „O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice la care participă românii, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea Exemple: contribuie la organizarea vieții religioase, caracter antiotoman etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

Subiectul al II-lea

30 de puncte

II · 1

2 p

Numiți formațiunea politică precizată în sursa dată. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N. Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 2

2 p

Precizați secolul la care se referă sursa dată. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N. Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

II · 3

6 p

Menționați conducătorul României și o caracteristică a propunerilor făcute de acesta în 1971, la care se referă sursa dată. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N. Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

3 puncte pentru răspunsul: N. Ceaușescu/Ceaușescu 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a propunerilor făcute de acesta în 1971, la care se referă sursa dată Exemple: Cele 17 propuneri sau „teze“ […] au fost ridicate la statutul unei „minirevoluții culturale“; aplicarea propunerilor trebuia controlată de partid etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 4

6 p

Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile dintre România și Occident. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N. Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile dintre România și Occident (3px2=6p) Exemple: Faptul că România era considerată folositoare din punct de vedere politic […] a favorizat atitudinea Occidentului față de Ceaușescu, exemplu fiind vizita lui R. Nixon în august 1969; În 1971, România a fost primită în Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT); România este acceptată în FMI etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

II · 5

10 p

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la grevele din anii ᾽80, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N. Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la grevele din anii ᾽80 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Grevele din anii ᾽80 izbucnesc din motive financiare. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Minerii din regiunea Maramureș […] au declanșat greva în septembrie 1983, în semn de protest față de micșorările de salarii și Scânteia care a dat naștere unor tulburări în estul țării a fost determinată de reducerile de salarii SAU Poliția politică intervine prin măsuri represive împotriva grevelor din anii ᾽80. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Securitatea a pornit o anchetă cu privire la organizarea grevei și câțiva muncitori au fost mutați în alte zone. și 150 de persoane dintre greviștii de bază au fost concediați, după obișnuita „anchetă“ condusă de Securitate etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

II · 6

4 p

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale în perioada 1949-1967. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Sursa (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României): „Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N. Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul […]”
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: participarea la constituirea CAER, stabilirea relațiilor diplomatice cu R. F. Germania etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Subiectul al III-lea

30 de puncte

III

30 p

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere: - precizarea unui fapt istoric din spațiul românesc, desfășurat în perioada 1857-1860 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta; - menționarea a două acțiuni desfășurate în politica internă a statului român, între anii 1862-1867; - prezentarea unui fapt istoric referitor la România, din perioada 1875-1882; - formularea unui punct de vedere referitor la politica externă susținută de România în perioada 1910-1920 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

- 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din spațiul românesc, desfășurat în perioada 1857-1860 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor din Adunările ad-hoc/Rezoluției din Adunarea Ad-hoc a Țării Românești/Moldovei, dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: solicită unirea Moldovei cu Țara Românească, reprezintă proiecte politice referitoare la statul român modern, sunt adoptate în cadrul unor adunări reprezentative etc.; se realizează în cadrul adunărilor elective, la 24 ianuarie 1859 domnul Moldovei este ales domn și în Țara Românească, este recunoscută de marile puteri etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate în politica internă a statului român, între anii 1862-1867 (de exemplu: adoptarea Legii rurale, adoptarea Legii instrucțiunii publice, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la România, din perioada 1875-1882 (de exemplu: obținerea independenței de stat, proclamarea Regatului etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă susținută de România în perioada 1910-1920 (de exemplu: Politica externă susținută de România în perioada 1910-1920 a fost stabilită în funcție de interesul național.; Politica externă susținută de România în perioada 1910-1920 a fost influențată de marile alianțe. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.

Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.

Mai ai gratuit, fără cont