Logică2020barem oficial

Subiect BAC 2020 Logică, sesiunea specială, varianta 2

Logică, argumentare și comunicare · proba E.d. 19 cerințe, 90 de puncte + 10 din oficiu. Pe scurt: teme: Propoziția categorică: structură, tipuri, formule, Raporturi între termeni, Inducția completă și inducția incompletă. Apeși pe „Arată baremul” la fiecare cerință.

Subiectul I

30 de puncte

I.A · 1

2 p

Procesul de demonstrare este:
  • a) o propoziție concretă pe care urmează să o argumentăm
  • b) raționamentul sau ansamblul de raționamente prin care derivăm teza din premise
  • c) un ansamblu de premise
  • d) un ansamblu de propoziții false
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

b

I.A · 2

2 p

Raționamentul „Nicio inferență nevalidă nu este corectă, deci toate inferențele nevalide sunt incorecte“ este:
  • a) o obversiune
  • b) o conversiune simplă
  • c) o conversiune prin accident
  • d) un raționament deductiv mediat
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

a

I.A · 3

2 p

Raportul de ordonare se stabilește între termenii:
  • a) soldat – ostaș
  • b) lalea – narcisă
  • c) inginer – român
  • d) felină – pisică
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

d

I.A · 4

2 p

Predicatul logic al propoziției „Toate problemele de logică sunt provocări interesante“ este:
  • a) sunt
  • b) sunt provocări
  • c) provocări interesante
  • d) sunt provocări interesante
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

c

I.A · 5

2 p

Este o regulă de corectitudine a operației de clasificare:
  • a) regula afirmativității
  • b) regula omogenității
  • c) regula prevenirii erorii circularității
  • d) regula clarității și preciziei
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

b

I.A · 6

2 p

Termenul „echipă de baschet“ este din punct de vedere extensional:
  • a) vid, singular, colectiv, precis
  • b) nevid, general, distributiv, imprecis
  • c) vid, singular, distributiv, imprecis
  • d) nevid, general, colectiv, precis
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

d

I.A · 7

2 p

Inducția completă:
  • a) permite examinarea fiecărui element al unei clase
  • b) are o concluzie probabilă, dacă premisele sunt adevărate
  • c) se mai numește și inducție amplificatoare
  • d) are o concluzie cu un grad redus de generalitate în raport cu premisele
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

a

I.A · 8

2 p

Inducția incompletă se caracterizează prin:
  • a) valoare de cunoaștere redusă
  • b) concluzie probabilă
  • c) concluzie certă
  • d) aplicarea asupra unei clase cu un număr mic de elemente
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

b

I.A · 9

2 p

Intensiunea termenului „dreptunghi“ este formată din totalitatea:
  • a) poligoanelor neregulate
  • b) paralelogramelor cu toate unghiurile drepte
  • c) proprietăților care definesc dreptunghiul
  • d) poligoanelor regulate
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

c

I.A · 10

2 p

Propoziția „Unele exerciții de logică sunt ușor de rezolvat“ este:
  • a) particulară negativă
  • b) particulară afirmativă
  • c) universală negativă
  • d) universală afirmativă
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

b

I.B

10 p

Fie termenii A, B, C, D și E, astfel încât termenul A se află în raport de încrucișare cu termenul B și în opoziție cu termenul D. Termenul B este supraordonat termenului D. Termenul C este specie atât pentru A cât și pentru B, iar termenul E se află în raport de opoziție cu termenii C și D, dar în raport de încrucișare cu termenii A și B. 1. Reprezentați, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre cei cinci termeni. 2. Stabiliți, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E, care dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false (notați propozițiile adevărate cu litera A, iar propozițiile false cu litera F): a. Toți C sunt A. b. Unii A nu sunt B. c. Niciun D nu este B. d. Toți C sunt B. e. Toți A sunt D. f. Toți D sunt B. g. Niciun B nu este E. h. Toți D sunt E.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor logice dintre cei cinci termeni 2 puncte 2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel: a-A, b-A, c-F, d-A, e-F, f-A, g-F, h-F 8x1p= 8 puncte

Subiectul al II-lea

30 de puncte

II.A

8 p

Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1, contrara propoziției 2, supraalterna propoziției 3, și subalterna propoziției 4. Context: Se dau următoarele propoziții: 1. Unii arbori sunt conifere. 2. Nicio axiomă nu este adevăr demonstrabil. 3. Unii șerpi nu sunt veninoși. 4. Toate meduzele sunt animale nevertebrate.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subcontrarei propoziției 1 (SoP), a contrarei propoziției 2 (SaP), a supraalternei propoziției 3 (SeP) și a subalternei propoziției 4 (SiP) 4x1p= 4 puncte - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subcontrarei propoziției 1, a contrarei propoziției 2, a supraalternei propoziției 3 și a subalternei propoziției 4 4x1p= 4 puncte

II.B

8 p

Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 și 4, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural. Context: Se dau următoarele propoziții: 1. Unii arbori sunt conifere. 2. Nicio axiomă nu este adevăr demonstrabil. 3. Unii șerpi nu sunt veninoși. 4. Toate meduzele sunt animale nevertebrate.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

- câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operațiilor de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 2 și 4, în limbaj formal 2x2x1p= 4 puncte - câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 2 și 4 2x1p= 2 puncte - câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propozițiile 2 și 4 2x1p= 2 puncte

II.C

6 p

Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural conversa obversei contradictoriei propoziției 1, respectiv, conversa subcontrarei propoziției 3. Context: Se dau următoarele propoziții: 1. Unii arbori sunt conifere. 2. Nicio axiomă nu este adevăr demonstrabil. 3. Unii șerpi nu sunt veninoși. 4. Toate meduzele sunt animale nevertebrate.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a conversei obversei contradictoriei propoziției 1 (~PiS), respectiv, a conversei subcontrarei propoziției 3 (PiS) 2x1p= 2 puncte - câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a conversei obversei contradictoriei propoziției 1, respectiv, a conversei subcontrarei propoziției 3 2x2p= 4 puncte

II.D

8 p

Doi elevi, X și Y, opinează astfel: X: Dacă unele mamifere sunt animale acvatice, atunci unele animale acvatice sunt mamifere. Y: Dacă unele acțiuni planificate nu sunt eficiente, atunci unele acțiuni eficiente nu sunt planificate. Pornind de la această situație: a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y. Context: Se dau următoarele propoziții: 1. Unii arbori sunt conifere. 2. Nicio axiomă nu este adevăr demonstrabil. 3. Unii șerpi nu sunt veninoși. 4. Toate meduzele sunt animale nevertebrate.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi (X: SiP → PiS, respectiv Y: SoP → PoS) 2x2p= 4 puncte b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două raționamente formalizate (de exemplu, X: SiP→PiS, raționament corect/conversiune validă, Y: SoP→PoS, raționament incorect/conversiune nevalidă) 2x1p= 2 puncte c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raționamentului elevului Y (de exemplu, Y: SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul S apare distribuit în concluzie, dar nu este distribuit în premisă) 2 puncte

Subiectul al III-lea

30 de puncte

III.A

14 p

Fie următoarele două moduri silogistice: eio-2, aee-4. 1. Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență. 2. Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care ați ajuns.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, astfel: PeM PaM SiM MeS SoP SeP 2x2p= 4 puncte - construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două scheme de inferență 4 puncte 2. - câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date 2x2p= 4 puncte - câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat grafic: eio-2 - mod silogistic valid, aee-4 - mod silogistic valid 2x1p= 2 puncte Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.

III.B

6 p

Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificați propoziția „Unele mamifere sunt carnivore“.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

- construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziția dată 3 puncte - construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziția dată 3 puncte

III.C

4 p

Fie următorul silogism: „Dacă unele compromisuri sunt fapte inadmisibile, atunci unele compromisuri nu sunt acceptate, având în vedere că niciun fapt inadmisibil nu este acceptat“. Pornind de la silogismul dat, stabiliți care dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false (notați propozițiile adevărate cu litera A, iar propozițiile false cu litera F): 1. Termenul major este distribuit atât în premisă, cât și în concluzie. 2. Concluzia silogismului este o propoziție universală negativă. 3. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „compromisuri“. 4. Subiectul logic al concluziei este nedistribuit atât în premisă, cât și în concluzie.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1-A, 2-F, 3-F, 4-A 4x1p= 4 puncte

III.D

6 p

Fie următoarea definiție: „Inducția incompletă este un raționament inductiv“. a. Menționați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată. b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a. și construiți o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „inducție incompletă“.
Arată baremulAscunde baremul

Baremulbarem oficial

a. menționarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiția dată 2 puncte b. - precizarea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferită de regula de la punctul a. 2 puncte - construirea definiției cerute, având ca definit termenul „inducție incompletă” 2 puncte

Acum fă-o pe bune: 3 ore, pe ceas.

Cronometru, foaia ta, apoi te corectezi pe barem punct cu punct. Fără cont.

Mai ai gratuit, fără cont